Linkuri accesibilitate

Cum a ajuns Georgia în urma Moldovei la integrarea în UE?


 Nino Gelashvili, editor senior al biroului RFE/RL de la Tbilisi, moderatoarea programului „Discuții matinale”, Tbilisi, Georgia, 11 septembrie 2023.
Nino Gelashvili, editor senior al biroului RFE/RL de la Tbilisi, moderatoarea programului „Discuții matinale”, Tbilisi, Georgia, 11 septembrie 2023.

Ani la rând, Georgia era considerată „premianta clasei” între țările Parteneriatului Estic. A regresat considerabil, dar acum mai are o șansă, dată de dorința manifestă a UE de a continua extinderea, pe fundalul agresiunii ruse în Ucraina, spune jurnalista georgiană Nino Gelashvili.

Nino Gelashvili, editor senior în biroul de la Tbilisi al RFE/RL, a lucrat cu primii reprezentanți ai Uniunii Europene în Georgia, încă de la mijlocul anilor 90, urmărind de atunci, pas cu pas , eforturile țării de euro-integrare.

Cu peste 20 de ani de experiență jurnalistică la RFE/RL, este specializată în problemele de politica internă a Georgiei, în relațiile internaționale, economie și drepturile omului.

Pe 8 noiembrie, anul acesta, Comisia Europeană a recomandat ca UE să deschidă negocieri de aderare cu Ucraina, Moldova și Bosnia-Herțegovina. Georgia este cu un pas în urmă, și așteaptă numai statutul oficial de țară candidată la aderare. Decizia finală va fi luată de liderii de state și guverne din UE, la summitul din 14-15 decembrie, de la Bruxelles.

„Toate țările, candidate sau aspirante să devină candidate, trebuie să fie conștiente că li se oferă o șansă”, care ar putea să dispară repede, pentru că actuala voință a UE de a se extinde este „o decizie geopolitică”, alimentată de invazia Rusiei în Ucraina și de „rezistența eroică a ucrainenilor în fața agresiunii ruse”, mai spune Gelashvili într-un interviu cu Europa Liberă.

Câteva idei principale:
  • A vorbi de orice dată la care ar putea avea loc admiterea în UE a vreunei țări candidate este „o iluzie, un vis”, nimeni nu știe cât durează acest proces;
  • Analiza Comisiei Europene din 8 noiembrie a fost mai blândă din rațiuni geopolitice, dar următoarele vor fi din ce în ce mai „dure” și „bazate pe merit”;
  • Situația politică a Georgiei este complicată, în acest moment, de propaganda rusă „reluată de unii politicieni ai partidului de guvernământ” și amplificată de perspectiva alegerilor generale de anul viitor.
    Georgia și UE - Interviu cu Nino Gelashvili, RFE/RL, Tbilisi
    Așteptați

    Nici o sursă media

    0:00 0:11:21 0:00

Europa Liberă: Georgia așteaptă în decembrie să devină oficial țară candidată la aderarea la UE, cu un pas în spatele Ucrainei și Moldovei, care sunt deja pe punctul să deschidă negocierile de aderare. Recent, The Economist titra: „De ce-i Georgiei asa de greu să se apropie de UE”? Să nu uităm, mulți ani Georgia era „premianta clasei” între țările Parteneriatului Estic. Cum a fost primită la Tbilisi recomandarea CE și ce pași urmează?

Nino Gelashvili: Reacțiile au fost diferite, dar ce este mai important este că marea majoritate a georgienilor, care sprijină integrarea europeană a țării, au fost mulțumiți. Cu recomandarea pozitivă a Comisiei Europene din 8 noiembrie au crescut șansele Georgiei de a deveni țară candidată. Acum recomandarea se duce la liderii politici ai UE, care se reunesc la mijlocul lui decembrie. Decizia lor va fi desigur una politică.

Această „fereastră de oportunitate” coincide cu o perioadă politică foarte complicată în Georgia

Dacă recomandarea Comisiei ar fi fost negativă, ar fi fost o lovitură pentru Georgia, un mare pas înapoi. Vorbim aici de o „fereastră de oportunități” deschisă de Uniunea Europeană, care - cred eu - nu va rămâne deschisă mult timp! Ceva mă îngrijorează. În toți acești ani, Georgia a făcut reforme pentru a se integra, chiar când nu avea o perspectivă clară, o foaie de drum, o viziune. Iar acum, din păcate, această șansă, această „fereastră de oportunitate” coincide cu o perioadă politică foarte complicată în Georgia. Anul viitor avem alegeri generale, suntem deja în campanie electorală, ceea ce complică și mai mult situația. Pentru că, din păcate, în viața politică, între elitele politice din partidul de guvernământ dar și din opoziție, integrarea europeană nu este un liant.

Ne uităm la experiența altor țări din Europa Centrală și de Est care sunt deja membre în Uniunea Europeană, și știm că majoritatea au trecut prin faze similare, dar majoritatea au reușit să se unească, să-și unească forțele pentru a atinge acest țel atât de important pentru țările lor: integrarea europeană.

În pofida retoricii anti-occidentale, anti-europene a partidului de guvernământ Visul georgian, Comisia Europeană a dat Georgiei o recomandare pozitivă.

Am discutat cu ambasadorul UE la Tbilisi, pe care l-am întrebat dacă această decizie și tot procesul negocierilor sunt mai degrabă geopolitice, sau bazate pe merit. Răspunsul lui a fost că decizia Uniunii Europene de a continua extinderea, pe fundalul agresiunii ruse în Ucraina, și a eroismului cu care ucrainenii luptă, este una geopolitică.

Dar rapoartele, analizele Comisiei Europene sunt bazate strict pe merit. Acesta a fost răspunsul unui diplomat. Dacă citim însă rapoartele privind fiecare țară, fie Ucraina, Moldova sau Georgia, găsim acolo multă geopolitică.

Europa Liberă: Care sunt elementele politice, când vine vorba de Georgia?

Nino Gelashvili: O să vă dau un exemplu: în raportul despre Georgia se vorbește despre o lege din domeniul media. Schimbările la această lege, făcute pentru a lupta cu mesajele de ură și discriminarea, sunt evaluate pozitiv de Comisia Europeană. Dar din perspectiva societății, a mediilor din Georgia, sunt schimbări foarte problematice pentru că permit autorităților să limiteze libertatea de exprimare, dacă vor să facă acest lucru. Așa că și contextul este important, orice reformă are mai multe fațete.

Analiza Comisiei Europene este generală, holistică, dar este evident că tendința este de a scoate în evidență aspectele pozitive. Aici este politică.

Societatea georgiană este recunoscătoare pentru această analiză profundă și pozitivă făcută de Comisia Europeană, însă este evident că mai rămân foarte multe lucruri de făcut. Înainte de summitul UE din decembrie, dar și după aceea, când Georgia intră în anul electoral.

Cu timpul va fi mai greu pentru că analizele Comisiei Europene vor fi din ce în ce mai obiective, mai bazate realmente pe merit.

Comisia Europeană nu-și poate permite să nu facă analize obiective, în joc este viitoarea Uniune Europeană, care nu-și poate permite să accepte țări ce nu fac reforme reale.

UE vede în această extindere, și o spune, un proces prin care Uniunea Europeană să fie întărită, economic și politic, nu slăbită. Să nu uităm acest lucru, când facem sau spunem că facem reformele așteptate.

Europa Liberă: Georgia așteaptă să devină țară candidată, dar se discută deja în țară când speră să deschidă negocierile de aderare, urmatoarea fază? Ucraina, de exemplu, declară că va încheia negocierile în câțiva ani, Moldova și-a pus ca țel anul 2030. Are și Georgia un astfel de an țintă?

Nino Gelashvili: Sunt numai dorințe, vise, nimeni nu poate spune astăzi cu certitudine, nici în Uniunea Europeană, nici în țările candidate, cât va dura acest proces și când se va încheia. Tot procesul este politic.

Anul 2030 - eu îl înțeleg mai ales ca anul când Uniunea Europeană ar vrea să încheie reformele interne, în pregătirea extinderii.

Așa că nimeni nu poate spune când se va încheia procesul, nu poate vorbi serios despre anumite date. Dar treaba noastră este să fim pregătiți cât mai bine pentru momentul acela.

Europa Liberă: Care sunt reformele cele mai importante pe care trebuie să le facă Georgia, domeniile cheie? În cazul Moldovei, de exemplu, putem vorbi de justiție, de lupta cu corupția. În cazul Georgiei am văzut că se vorbește multe de polarizare. Cum poți lupta cu polarizarea societății?

Nicno Galashvili: Polarizarea este o problema mare, era pe primul loc printre cele 12 recomandări ale Comisiei Europene de anul trecut, acum este pe locul 3 în lista celor 9 reforme cerute Georgiei, dar locul pe listă nu contează.

Din cauza polarizării, reformele nu pot fi eficiente, atâta timp cât nu există niciun fel de cooperare între forțele politice. Se întâmplă ca guvernul sau partidul de guvernământ să anunțe o reformă, dar nu lasă loc pentru o cooperare cu opoziția. Pe de altă parte, opoziția acuză partidul de guvernământ Visul Georgian că de fapt nu vrea ca țara să se integreze în UE. În aceste condiții, este greu să vezi cum s-ar putea remedia situația. Să nu uitam că anul viitor sunt alegeri, care complică și mai mult situația.

Nu mă aștept ca integrarea europeană să devină un liant, un factor de coagulare a forțelor politice.

Va fi cu atât mai importantă existența unei societăți civile active, a unor cetățeni vigilenți. Opinia publică trebuie să fie foarte atentă, să reacționeze repede dacă guvernul ia decizii care ar putea împiedica drumul spre UE.

Europa Liberă: Georgia a început mult mai devreme procesul de apropiere de Uniunea Europeană. Care au fost primii pași și cum s-a pierdut teren după aceea?

Nino Gelashvili: Ce pierdere, dacă ne gândim că procesul de integrare a Georgiei a început încă din anii 1990! Atunci am început să lucrez cu delegația UE la Tbilisi, de fapt nici nu era deschisă, oficial. Îmi aduc aminte și de prima vizită în Geogia a unui comisar european, ce eveniment! Era Hans van den Broek [Comisar pentru Afaceri Externe și Extindere iar din 1994, și pentru Vecinătate] și era cea mai importantă vizită a unui oficial european în regiune.

Era în perioada lui Eduard Șevardnadze [ ultimul ministru de externe al URSS 1985 -1990 și lider al Georgiei independente între 1992 - 2003]. Atunci a venit și primul ambasador al UE la Tbilisi, era numit șeful delegației europene în Georgia, Denis Carboy. Prima formă structurată de cooperare între Georgia și UE a fost Acordul de Parteneriat și Cooperare, încheiat în aprilie 1996.

Procesul de integrare era foarte activ încă din timpul lui Șevardnadze, atunci a început armonizarea legislației locale cu cea europeană. Ani de zile, mulți funcționari publici, nu miniștri, dar la nivele doi și trei, au lucrat din greu să facă aceste schimbări, pentru a ajuta procesul integrării. Exact aceste eforturi pot fi acum irosite.

Datorită lor, Georgia era așa de bine pregătită pentru integrare, era „premianta clasei” dar acum, din păcate, toate aceste eforturi ar putea fi sacrificate pe altarul unor interese politicianiste de moment, din cauza retoricii anti-occidentale a unor lideri ai partidului de guvernământ, folosită numai în scopuri politice de moment.

Europa Liberă: Care este efectul războiului din Ucraina asupra procesului de integrare a Georgiei și ce rol joacă propaganda rusă?

Nino Gelashvili: Războiul din Ucraina a jucat și mai joacă un rol crucial în procesul de integrare, iar modul cum se va încheia războiul va fi determinant pentru noi toți, pentru toate țările noastre. Este important să fim conștienți că ucrainenii luptă și pentru interesele noastre. Fară rezistența lor eroică, noi nu am fi avut acestă „fereastră de oportunitate”, când vine vorba de integrarea (europeană).

Cat privește influența Rusiei în Georgia, a fost mereu prezentă. Provocarea este să fim rezilienți, să avem o societate care poate rezista la această influență. Pentru că Rusia „nu doarme”.

Devine extrem de greu, în momentul când vezi că politicieni georgieni preiau retorica Moscovei. Un moment extrem de periculos a fost cel al legii agenților străini, copiată din Rusia. Proiectul a provocat protestul masiv al societății georgiene, iar partidul de guvernământ l-a retras. Dar spiritul legii agenților străini, vânătoarea de presupuși inamici în media și societatea civilă, pedepsirea lor, spiritul este încă viu.

Nino Gelashvili: Încă ceva în încheiere. Spuneați că Ucraina pune presiune să încheie acest proces de integrare cât mai repede. Este normal, ucrainenii au acum cel mai bun simț al timpului, în plin război, plătesc cu sânge pentru țelul integrării.

Dar toți trebuie să fie conștienți, moldoveni, georgieni, de șansa pe care o au, de faptul că „fereastra de oportunitate” va fi deschisă scurt timp. Este un proces geopolitic care nu se va mai repeta.

Georgia și UE

  • În aprilie 1996, Georgia a încheiat Acordul de Parteneriat și Cooperare cu UE.
  • În 2009, Uniunea Europeană a lansat Parteneriatul Estic, un program care includea Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, R. Moldova și Ucraina. Georgia era la numai un an de la scurtul război cu Rusia, în care pierduse cca. 10% din teritoriu.
  • În 2014, toate cele șase țări ale Parteneriatului Estic au semnat Acorduri de Asociere cu UE.
  • În ianuarie 2021, Georgia spunea că va solicita oficial în 2024 aderarea la UE. Dar în martie 2022 și-a depus deja cererea de aderare, odată cu R. Moldova și Ucraina, la câteva zile după ce Rusia invadase Ucraina.
  • Pe 23 iunie 2022, Uniunea Europeană a dat statut de țară candidată Ucrainei și Moldovei, însă nu și Georgiei.
  • Pe 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să acorde Georgiei statutul oficial de țară candidată. Decizia va fi luată la summitul UE din 14-15 decembrie 2023.
  • Peste 80% din georgieni sprijină aderarea țării la UE.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG