Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Pe poligoanele militare din regiunea transnistreană au avut loc de două ori și jumătate mai multe exerciții militare de tragere la țintă decât în aceeași perioadă a anului trecut. Ce cred despre asta locuitorii din stânga Nistrului. A adus sau nu noutăți vizita la Moscova a președintelui Igor Dodon? O nouă întâlnire dintre reprezentanți ai societății civile de pe cele două maluri ale Nistrului în cadrul proiectului Uniunii Europene „Construim puțin, depășim bariere”. Și ministrul moldovean de Externe, Tudor Ulianovschi, vorbește despre reglementarea transnistreană, într-un interviu cu Europa Liberă.
***
Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Elevii și profesorii liceelor cu predare în limba română din regiunea transnistreană vor putea circula spre instituțiile de învățământ aflate pe teritoriul necontrolat de autoritățile de la Chișinău în baza carnetelor de elev și legitimațiilor de profesori. Biroul politici de reintegrare al Republicii Moldova a anunțat, într-un comunicat, că după numeroase discuții și negocieri, accesul copiilor și pedagogilor nu se va mai face prin notificări și liste prealabile și că Tiraspolul a acceptat formula propusă de Chișinău, care să asigure celor 1500 de elevi din cele 8 școli cu predare în limba română și cadrelor didactice dreptul la libera circulație și acces la educație. Înțelegerea a fost criticată de unii experți de la Chişinău. Rosian Vasiloi, de la IDIS Viitorul, s-a întrebat într-o postare pe Facebook, de ce decizia protocolară cu privire la funcționarea liberă a școlilor cu predare în limba română nu s-a realizat integral. „Ați creat încă un precedent periculos. În loc sa cereți libera circulație pentru cetățeni voi creați noi frontiere”, a scris expertul cu referire la decizia anunțată de Biroul pentru reintegrare de la Chişinău.
Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a anunțat că nu există premize pentru o depreciere a cursului rublei transnistrene. El a răspuns astfel unor zvonuri care circulă în spațiul public în stânga Nistrului. „Cineva încearcă prin aceste zvonuri să zdruncine stabilitatea economică a Transnistriei”, a spus Krasnoselski, dând asigurări că cursul valutar va fi menținut la actualele valori de 16-16,5 ruble transnistrene pentru un dolar. Acum doi ani regiunea transnistreană s-a confruntat cu o puternică criză valutară în urma căreia rubla locală s-a depreciat cu peste 30 la sută.
Portalul Dnestr.tv de la Bender a anunțat vineri că deputatul Sovietului suprem de la Tiraspol Oleg Horjan, liderul Partidului Comuniștilor din regiunea transnistreană, a fost condamnat la 4 ani și 6 luni de detenție în colonie cu regim comun, de către așa-numita curte supremă din stânga Nistrului. Site-ul partidului comuniștilor califică această decizie drept una motivată politic. Horjan este practic singurul deputat de opoziție de legislativul transnistrean și era considerat un apropiat al fostului lider de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, care a fost nevoit să fugă din regiune. Pe 2 iunie 2018 Oleg Horjan a organizat un miting de protest în centrul Tiraspolului împotriva actualei puteri din regiunea transnistreană, iar miliția a reținut câțiva dintre participanți, printre care era și fiul lui Oleg Horjan. Deputatul a venit la secția de miliție și a încercat să intre la cei reținuți, iar în timpul busculadei a rupt epoleții câtorva milițieni. Oleg Horjan a primit și o amendă pentru că l-ar fi jignit pe așa-numitul ministru de interne de la Tiraspol, Ruslan Mova.
Peste 700 de numere neutre care permit mașinilor transnistrene să circule în străinătate au fost eliberate în mai puțin de două luni de când a început să funcționeze acest mecanism, iar în rând s-au înscris în acest moment alți peste 4000 de doritori de a primi astfel de numere, anunță agenția transnistreană de știri Novostipmr. Fiecare dintre cele două centre de înregistrare de la Râbnița și Tiraspol procesează în fiecare zi câte 20 de cereri. Având în vedere numărul mare de solicitanți în prezent se fac angajări pentru a crește de trei ori capacitățile acestor puncte de înregistrare. Acordul privind accesul la circulația internațională pentru mașinile transnistrene în baza numerelor neutre a fost salutat de participanții la formatul 5+2 ca fiind un progres considerabil în negocieri, dar criticat de experții moldoveni, care au declarat că în felul acesta Chişinăul a cedat un element important al suveranității.
Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.
Premierul Moldovei, Pavel Filip, a apreciat, la Minsk, la o reuniune a Grupului de baza al Conferinței de securitate de la Munchen, faptul că Germania a oferit sprijin politic de durată în procesul de soluționare a conflictului transnistrean, în special pe parcursul președinției germane în OSCE, și pentru că a susținut Rezoluția privind retragerea forțelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, în cadrul Adunării Generale ONU.
Aflată la Kiev joi, cancelara Germaniei, Angela Merkel a declarat că sprijină continuarea sancțiunilor europene împotriva Rusiei pentru că acordurile de pace de la Minsk „nu sunt respectate”. Uniunea Europeană a impus Rusiei sancțiuni după anexarea abuzivă, în 2014, a peninsulei ucrainene Crimeea și pentru sprijinul activ acordat separatiștilor din Donbas și Luhansk, regiunile din estul Ucrainei.
Rusia a impus joi sancțiuni unui număr de 322 de ucraineni, reprezentați ai elitei politice, culturale și de afaceri. Potrivit decretului semnat de premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, scopul acestor sancțiuni este „să contrabalanseze activitățile neprietenoase ale Ucrainei față de cetățeni și entități rusești” și „să normalizeze relaţiile bilaterale”. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a declarat că pentru ucraineni faptul de a fi incluşi pe lista cu sancţiuni a Rusiei este asemenea „unui premiu” și a cerut din nou Moscovei să-și retragă trupele și armele din estul Ucrainei.
Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.
***
Europa Liberă: În primele zece luni ale acestui an în stânga Nistrului a crescut considerabil numărul aplicații militare, iar pe poligoanele din regiunea transnistreană au avut loc de două ori și jumătate mai multe exerciții militare de tragere la țintă decât în aceeași perioadă a anului trecut. Declarații în acest sens a făcut șeful departamentului de apărare de la Tiraspol, Ruslan Paulesco. Acesta a subliniat că militarii transnistreni au un grad mare de pregătire și mențin o stare permanentă de alertă militară ridicată. În 2018 s-a investit mult în construcția de noi cazarme, iar cele vechi au fost reparate capital, s-au modernizat instalațiile electrică, sanitară și sistemele de încălzire și de alimentare cu apă, inclusiv la colegiul militar Suvorov de la Tiraspol.
Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat trecătorii din orașele din stânga Nistrului dacă nu îi îngrijorează intensificarea aplicațiilor militare din regiune.
- Nu mă îngrijorează, pentru că eu consider că este un lucru necesar. Și dacă în orașul nostru va avea loc un război, chiar dacă e puțin probabil? Atunci oamenii vor trebui să fie gata pentru asta. Eu consider că fiecare om trebuie să-și facă serviciul militar, să-și onoreze datoria.
- Militarii trebuie să se antreneze. Ei probabil folosesc muniții care au ieșit deja din uz, sau termenul de valabilitate expiră și trebuie utilizate în vreun fel. Așa se explică.
- Nici nu știu… Dacă pentru apărare, atunci trebuie.
- Mai bine să dea banii pe altceva decât pe trageri militare – pentru sănătate, pentru medicamente, pentru pensii… Pensia de 1000 de ruble nu-ți ajunge de nimic.
- Sunt oameni în vârful puterii care știu pentru ce se fac aplicațiile astea. Peste ott au loc exerciții. Cum credeți, soldatul trebuie să se antreneze sau nu? Că doar nu vor alerga cu bețele…
- Sunt niște exerciții, oricum este nevoie de ele. Nu se știe niciodată. Război doar a fost, așa că nu se știe niciodată, trebuie măcar un pic să ne asigurăm. Lasă-i să exerseze, să împuște un pic.
Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, intervievați de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.
***
Europa Liberă: Vizita lui Igor Dodon la Moscova a fost una pur electorală, fără un impact major pentru promovarea intereselor Republicii Moldova în raport cu Federaţia Rusă, consideră experții de la Chişinău.
A șaptea de când deține funcția de președinte, vizitele la Moscova au devenit aproape o rutină pentru Igor Dodon. Totuși, spune directorul agenției de știri IPN, Valeriu Vasilică, de data aceasta am văzut un Vladimir Putin mai conciliant, care a pus Republica Moldova în fruntea țărilor-prietene din CSI, lucru care nu denotă însă altceva decât susținerea electorală a Rusiei pentru Partidul Socialiștilor. Mai ales în condițiile în care, chiar dacă trece Moldova pe lista prietenilor apropiați, Rusia menține embargourile la fructe și la alte produse moldovenești.
Valeriu Vasilică: „După mine, primul răspuns la întrebarea ce înseamnă asta este unul electoral – a dat semnat electoratului Partidului Socialiștilor că „Noi, Putin, suntem de partea Partidului Socialist, de partea lui Igor Dodon”.
Moscova mai transmite un semnal – embargourile vor fi scoase doar dacă moldovenii vor vota în alegeri partidul cu care se identifică Igor Dodon...
Dar cred că este și un semnal în conflictul regional cu Ucraina. Pentru că aceste relații care se vor bune și foarte bune, excelente, cu Republica Moldova până la urmă sunt pe fundalul relațiilor foarte proaste, eu le spun relații de război, între Federaţia Rusă și Ucraina, vecinul nostru. S-a găsit momentul să se spună că moldovenii sunt băieți buni, iar ucrainenii – băieți răi.”
Moscova mai transmite un semnal – embargourile vor fi scoase doar dacă moldovenii vor vota în alegeri partidul cu care se identifică Igor Dodon, mai spune Valeriu Vasilică.
Valeriu Vasilică: „Că va fi scos embargoul, că nu va fi – asta se va vedea doar în urma rezultatelor. Dacă rezultatele vor fi favorabile Rusiei și lui Putin, s-ar putea să fie scoase. Dacă nu, atunci nu. Și atunci, Republica Moldova se va alege cu ceea ce va alege ea la 24 februarie 2019.”
Europa Liberă: Pentru reglementarea transnistreană ați desprins vreun mesaj în cadrul acestei vizite?
Valeriu Vasilică: „Am desprins continuarea discrepanțelor dintre guvernare și președinție. Guvernarea optează pentru schimbarea formatului de pacificatori în unul civil cu mandat internațional. Și președintele Dodon se pronunță în continuare în favoarea menținerii formatului actual unde Rusia deține pâinea șu cuțitul.”
O vizită electorală pe bani publici – este și opinia redactorului-șef la Radio Chişinău, Corneliu Rusnac. Acesta remarcă și faptul că Igor Dodon a folosit ocazia pentru a-și sublinia loialitatea față de Moscova inclusiv în conflictul bisericesc cu Ucraina.
Corneliu Rusnac: „În Republica Moldova a devenit deja, din păcate, o tradiție aceste vizite electorale pe bani publici.
Acest conflict bisericesc dintre Patriarhia Moscovei și Patriarhia Constantinopolului va fi probabil unul de durată. În ceea ce-l privește pe președintele Dodon, cert este că acesta rămâne fidel tacticii sale – întotdeauna ia partea ursului, ca să zic așa, întotdeauna dă dreptate Moscovei, chiar și atunci când Moscova nu are dreptate.
Pentru Republica Moldova ar fi mai bine să procedeze așa cum a procedat Patriarhia Română, care a făcut recent un apel către ambele biserici să găsească împreună o soluție pentru acest conflict. Implicarea directă în acest conflict nu cred că face bine Chişinăului.”
Europa Liberă: Pentru reglementarea transnistreană ați desprins ceva elemente noi în cadrul acestei vizite? Sau mergem în continuare pe retorica necesității menținerii dialogului și a status-qvo-ului, fără să se meargă spre o soluționare?
Corneliu Rusnac: „Am văzut că președintele Igor Dodon a declarat că trupele ruse trebuie retrase din Republica Moldova, ci nu acum, ci cândva, într-un viitor foarte îndepărtat, când va fi soluționată problema transnistreană. Or, noi asistăm la astfel de declarații încă din 1992, din timpul războiului de pe Nistru. Rusia sigur că are interesele ei prin păstrarea acestor trupe aici – nu ține în șah doar Republica Moldova, ci, mai ales acum, și Ucraina, de când a apărut conflictul din estul țării vecine, din Donbas. Într-un fel, este o modalitate de amenința, de a ține în tensiune Kievul cu riscul de a deschide un al doilea front din această direcție. Ca să revenim la președintele Dodon, nu am văzut nimic nou în retorica sa, sau în declarațiile sale privind conflictul transnistrean.”
Europa Liberă: A declarat pentru Europa Liberă redactorul-șef de la Radio Chişinău, Corneliu Rusnac.
***
Europa Liberă: Proiectul Uniunii Europene „Construim punți, depășim bariere – construind poduri între societatea civilă și comunitățile de pe două maluri ale Nistrului” a reunit și săptămâna trecută 20 de reprezentanți din societatea civilă de pe cele două maluri. Aceștia au fost instruiți în domeniul antreprenoriatului social și, pe lângă partea teoretică, au mers în vizită pentru a prelua din experiență la întreprinderea socială Floare de Cireș din Ialoveni.
În cadrul proiectului, două organizații din stânga Nistrului au primit deja granturi în valoare de 8-10 mii euro din partea Uniunii Europene pentru a pune pe picioare câte o afacere socială. Una dintre aceste organizații este Stels-Terra, de la Tiraspol, care a deschis un magazin de haine pentru copii, unul în care oamenii au posibilitatea să aducă pentru vânzare hainele în stare bună de care nu mai au nevoie, iar cumpărătorii se bucură de prețuri atractive. Evgheni Stadnik, coordonatorul acestui proiect:
Evgheni Stadnik: „Noi nu ne gândim doar la noi, să facem vânzări, ci le oferim oamenilor posibilitatea să câștige niște bani. Ei se bucură tare mult de asta. Noi am scris la intrarea în magazin că ne-am deschis în baza unui proiect al Uniunii Europene, realizat cu sprijinul Fundației Est-Europene. Acest lucru este indicat și în broșurile informaționale, și pe cărțile de vizită. Oamenii salută asta și se bucură de faptul că măcar ceva începe să se facă. Pentru că la noi s-a lucrat altfel până acum.”
Evgheni Stadnik spune că este foarte important că pe lângă grantul oferit proiectul Uniunii Europene vine și cu treninguri care îi învață pe proaspeții antreprenori cum să gestioneze corect o afacere socială.
Evgheni Stadnik: „Pentru mine a fost foarte important să înțeleg cum să lucrăm mai departe. Bine, ne-am deschis, dar cum să lucrăm mai departe pentru ca afacerea să nu funcționeze doar ca un proiect și apoi să ne închidem, ci să lucreze mulți ani înainte?”
Cum comunică între ei reprezentanții celor două maluri ale Nistrului, l-am întrebat pe Evgheni Stadnik:
Evgheni Stadnik: „Perfect! Foarte, foarte bine. Găsim limbă comună și chiar sunt experiențe pe care le preluăm unii de la alții ca să le putem aplica la noi acasă.”
Autorii proiectului folosesc din plin metodele moderne de promovare – au pagină de Facebook și Instagram și grupuri pe Viber, unde publică informații despre hăinuțele noi care ajung în magazinul lor. Evgheni Stadnik mai spune că dacă va avea succes, în perspectivă proiectul va fi extins și în alte orașe – la Bender, la Râbnița și Dnestrovsk.
***
O altă afacere socială este cea deschisă în satul Butor din raionul Grigoriopol – o brutărie socială, care pe lângă reducerile pentru persoanelor defavorizate, va oferi și prânzuri pentru o parte din bătrânii din sat. Afacerea a fost inițiată de Centrul de susținere și dezvoltare socială Femeia de succes. Povestește directoarea adjunctă a organizației, Sudaber Guseinova:
Sudaber Guseinova: „În acest proiect am câștigat un grant pentru finanțarea unei mini-brutării sociale. Pentru noi este o primă experiență de acest fel și cred că va fi una reușită. Ne deschidem deja de luna viitoare. Scopul nostru va fi susținerea bătrânilor singuri, a familiilor cu mulți copii. În satul nostru foarte mulți tineri au plecat, acești oameni au mare nevoie de ajutor. În brutăria noastră lucrează femei care au mulți copii sau femei care nu stau foarte bine din punct de vedere financiar. În plus, o parte din venit va merge pentru prânzuri gratuite pentru bătrâni, vom aveam și reduceri bune pentru familiile cu mulți copii și pentru orfani.”
Europa Liberă: Ce cunoștințe noi ați obținut la aceste treninguri organizate în cadrul proiectului?
Sudaber Guseinova: „Antreprenoriatul social pentru noi este o experiență nouă. Iată de ce aceste treninguri ne permit să cunoaștem mai bine baza teoretică, experiența altor țări, plusurile și minusurile, lucrurile de care trebuie să ne ferim, cum să obținem o dezvoltare stabilă a întreprinderii, cum să ajungem să avem și profit, să nu falimentăm.
Pe parcursul realizării proiectului ne-am confruntat cu probleme foarte mari pe care nu le-am prevăzut și cheltuielile s-au dovedit a fi foarte mari, am fost chiar nevoiți să căutăm și investitori. Pentru Transnistria o întreprindere socială este o experiență nouă și este foarte complicat din punctul de vedere al legislației.”
Europa Liberă: Care vor fi beneficiarii afacerii sociale pe care o deschideți?
Sudaber Guseinova: „Avem deja primele produse de panificație ieșite din brutăria noastră, avem primele rezultate. 20 de pensionari vor primi prânzuri gratuite de câteva ori pe săptămână, le vom aduce acasă mâncarea. Avem și o listă de familii vulnerabile cu mulți copii, familii care sunt în grupul de risc, vor fi în jur de 15 familii care vor primi pâine de la noi. Plus că și cei din satele vecine vor beneficia, vom vinde și acolo produsele noastre de panificație.”
Europa Liberă: Cum este comunicarea cu colegii de pe malul drept al Nistrului în cadrul acestor treninguri organizate de UE?
Sudaber Guseinova: „Am participat la mai multe treninguri din cadrul acestui proiect și am comunicat cu mai mulți oameni de pe ambele maluri ale Nistrului. Proiectele au fost foarte interesante, am avut multe de învățat. Nu există niciun fel de conflicte. Foarte rar se întâmplă să întâlnim oameni nu foarte binevoitori. Totul depinde de scopurile pe care le urmărește fiecare. Eu îmi propun să învăț ceva nou, să preiau din experiență și să-mi obțin scopul. Dacă eu mi-aș propune scopuri politice, cred că m-aș ocupa de altceva, nu de ceea ce fac acum.
În cadrul comunicării din cadrul acestui proiect oamenii chiar scapă de unele mituri. Am întâlnit oameni care credeau că în Transnistria este înfricoșător, se întrebat cum se poate grece frontiera… Una din componentele proiectului prevede o vizită a participanților la întreprinderea noastră, vom face un schimb de experiență. Și unii cred că este un loc aproape mitologic în care e foarte înfricoșător să ajungi. Eu le explic că nu există niciun fel de probleme…
Eu cred că astfel de evenimente ajută să ne cunoaștem și să înțelegem că de fapt între oameni nu există niciun fel de confruntare. De obicei sunt pur și simplu niște stereotipuri și în comunicare personală înțelegi că omul de alături e la fel ca și tine.”
Europa Liberă: Directoarea adjunctă a Centrului de susținere și dezvoltare socială Femeia de succes, Sudaber Guseinova.
***
Rodica Guțu, fondatoarea organizației Adăpost și alinare din Ungheni, spune că a reușit să stabilească noi contacte cu colegii din regiunea transnistreană și planifică proiecte comune pe viitor.
Rodica Guțu: „Tare mă bucur, pentru că acum vreo 12 ani colegii din regiunea transnistreană erau mai puțin activi, nu-i vedeam la evenimente de felul acesta. Acum sunt foarte mulți și sunt foarte activi și deschiși și mă bucur că fac lucruri bune, chiar putem să învățăm câte ceva de la ei. Chiar acum m-ați surprins că făceam schimb de contacte și discutam idei de colaborare. Noi suntem aproape, am trăit practic toți împreună. Politica a fost cum a fost, dar noi oamenii suntem oameni.”
Europa Liberă: Ce lucruri noi ați desprins din treningul privind antreprenoriatul social?
Rodica Guțu: „A fost foarte binevenit acest seminar pentru că ne ajută ca să ne consolidăm, să ne punem creierii în mișcare și să creăm aceste întreprinderi sociale pentru a crea servicii noi care să ajute la deschiderea noilor locuri de muncă și chiar, de ce nu, pentru autofinanțarea organizațiilor – aceasta este o alternativă foarte bună, pentru că nu întotdeauna avem fonduri. Este foarte binevenit și cred că Uniunea Europeană ne va sprijini și mai departe. Mai ales dacă ne vom consolida cu prietenii din Transnistria vom putea rezolva probleme și mai multe.
La noi nici nu erau bariere. Barierele astea erau un stereotip la nivel de politică, dar noi întotdeauna am comunicat, mai ales vecinii care sunt. Mergem des în Transnistria și ei vin încoace.”
Europa Liberă: Dar unde sunt atunci aceste bariere, dacă între oameni nu sunt?
Rodica Guțu: „Barierele sunt la nivel administrativ, politic, economic…”
***
Europa Liberă: Coordonatoarea de programe de la Fundația Est-Europeană din Republica Moldova, Carolina Blajinu, spune că prin implicarea lor în proiectele finanțate de UE, în special în cele care au și o componentă socială, reprezentanții ONG-urilor din regiunea transnistreană devin promotori ai mesajului european de a face mai bună viața fiecărui om din Republica Moldova.
Carolina Blajinu: „Eu cred că cei din stânga Nistrului au o stringentă necesitate de a face schimb de experiență cu cei din dreapta Nistrului, având în vedere că aici au posibilitatea să acceseze astfel de cursuri de instruire, aici au posibilitatea să învețe cum funcționează unele ONG-uri care deja au experiență de ceva ani. Cu atât mai mult că sectorul asociativ diferă puțin, dacă e să ne uităm pe ambele maluri ale Nistrului. Și, respectiv, această diferență în face dornici să vină și să vadă cum funcționează lucrurile aici. Eu cred că nu s-ar efectua astfel de întruniri și nu am vedea o dorință atât de arzătoare din partea celor din stânga Nistrului să vină dincoace dacă nu ar fi un interes. Bineînțeles că nu putem exclude și factorul financiar, pentru că asta este o nișă care le permite lor să se dezvolte.
Apriori la baza acestui proiect stau principiile de a ajuta omul de rând. Proiectul în sine are un caracter apolitic. De aceea și sloganul acestui proiect este „De la om la om”. Noi mergem pe calea inițiativelor comunitare, unde grupuri de inițiative, de oameni din diverse comunități mici pot să-și rezolve anumite probleme ordinare, de viață.”
***
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, sunt Lina Grâu și ascultați emisiunea Dialoguri Transnistrene la Radio Europa Liberă.
Europa Liberă: Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Tudor Ulianovschi, a acordat un interviu Europei Libere, Valentinei Ursu, în cadrul căruia a vorbit inclusiv despre reglementarea transnistreană. Ministrul de Externe a subliniat necesitatea retragerii complete și necondiționate a trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova.
Tudor Ulianovschi: „Noi trebuie să vociferăm ceea ce considerăm noi că este important pentru Republica Moldova. Și această poziție a Republicii Moldova a prins contur atunci când la New York, pe 22 iunie, a fost votată rezoluția, care a reprezentat un semnal și o presiune pozitivă pentru Federația Rusă ca existența unei solidarități internaționale pe acest subiect. Da, rezoluția nu este una coercitivă, Consiliul ONU pentru Securitate, dar este un semnal că ONU susține poziția Republicii Moldova și de fapt reiterează angajamentul anterior asumat la Istanbul în 1999 de către Federația Rusă pentru a relua procesul de evacuare a trupelor și munițiilor și aici aș dori să fac precizarea care ține de două tipuri de trupe rusești pe teritoriul Republicii Moldova, în Transnistria...”
Europa Liberă: Forțele de menținere a păcii...
Tudor Ulianovschi: „Una. Și doi: acel Grup operativ al forțelor ruse, care este de fapt o reminiscență a Armatei a 14-a a Uniunii Sovietice. Și aici această rezoluție la ONU fixează elementul distinctiv între ambele tipuri de forțe rusești și doi: spune foarte clar nevoia de a retrage aceste trupe și muniții.
În opinia noastră, aplicațiile militare care au loc în Transnistria, pe teritoriul Republicii Moldova, sunt o provocare și tot timpul vom fi vocali și vehemenți pentru a critica această practică. Lucrăm cu OSCE-ul și cu alte structuri pentru a promova poziția noastră.”
Europa Liberă: Vladimir Putin l-a numit pe Dmitri Kozak în calitate de reprezentant al Rusiei în relația economică cu Republica Moldova. De ce a stârnit atâtea îngrijorări din partea mediului de experți, dar și a unor politicieni această numire? Sperie faptul că el a fost autorul renumitului „plan Kozak” de federalizare și ar putea să fie reactualizat sau e altceva?
Tudor Ulianovschi: „Pentru Republica Moldova subiectul federalizării nu este unul actual și nu este pe agenda noastră.”
Europa Liberă: Nu s-a discutat nicăieri, în cadrul niciunei întrevederi?
Tudor Ulianovschi: „Unicul mod de a reglementa politic este în baza legii din 2005 cu privire la statutul special al Transnistriei în cadrul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Votată prin consens în Parlament.
Tudor Ulianovschi: „Exact! Având un consens național în acest sens. Desigur că au avut loc procese electorale în Federația Rusă. Dl Rogozin, care a fost anterior declarat persona non grata, a fost mutat pe o altă funcție guvernamentală în cadrul Federației Ruse. Acum sunt numite noi persoane, dl Kozak, pe care l-ați menționat, și alte persoane. Cu aceștia suntem interesați să stabilim un dialog, dar pentru noi este important până a relansa orice contact pe dimensiunea economică guvernamentală să avem acel răspuns din partea Federației Ruse cu privire la cazurile de intimidare a funcționarilor noștri și aici suntem de acord să comunicăm atât la Chișinău, dar și eventual să participăm la Moscova sau în alte state la nivel de Minister de Externe pentru a reitera această solicitare. Nu aș dori să intru în comentarii analitice, ce înseamnă numirea unui om sau altui om pentru a patrona sau pentru a fi responsabil de un dosar care ține de Republica Moldova, noi reieșim din interesul nostru.
Piața rusească este interesantă pentru produsele moldovenești, chiar aș spune necesară, și dorim să avem un export normal, fără limite, fără bariere în comerț, care, în opinia noastră, la un moment sunt îngrădite.
Dorim să avem un export normal, fără limite, fără bariere în comerț, care, în opinia noastră, la un moment sunt îngrădite...
Avem un număr mare de cetățeni din Republica Moldova, care locuiesc sau care muncesc sezonier în Federația Rusă și pentru noi este important ca minister, ca Guvern să avem un dialog cu autoritățile migraționale sau de alt gen la nivel central în Federația Rusă, pentru a promova și apăra drepturile moldovenilor din Federația Rusă.”
Europa Liberă: Dar când ar putea dl Kozak să efectueze o vizită în Republica Moldova?
Tudor Ulianovschi: „Nu am recepționat o solicitare sau o propunere oficială în acest sens. Atunci când va fi, vom veni cu o reacție.”
Europa Liberă: Cum vă explicați că Moscova și Igor Dodon în anumite cazuri face cu insistență declarația precum că s-ar cere o recunoaștere a neutralității Republicii Moldova? Ce scop se urmărește?
Tudor Ulianovschi: „Subiectul neutralității este prevăzut în Constituția Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Absolut! Dar cu dl viceministru al Afacerilor Externe al Federației Ruse, dl Karasin, făcusem un interviu și-mi spusese că Moscova ar fi interesată să fie recunoscută neutralitatea Republicii Moldova. Iar la întrebarea: de ce nu vă retrageți armata, pentru că asta ar însemna o recunoaștere din partea Federației Ruse a neutralității? Ei spun că doar după ce i se oferă un statut special regiunii transnistrene.
Tudor Ulianovschi: „Aici sunt trei elemente importante. În primul rând, Republica Moldova este neutră din punct de vedere constituțional și în al doilea, atunci când rezoluția la ONU, iarăși fac referire la rezoluție, vorbește despre retragerea completă și necondiționată. Cuvântul „necondiționat,” fiind interpretat în termeni diplomatici și reali, înseamnă că retragerea forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova nu trebuie să fie condiționată de reglementarea politică a diferendului transnistrean. Ba dimpotrivă, eu sunt ferm convins că, dacă eliminăm factorul militar, deci retragerea completă a Grupului operativ, GOTR-ului, cum ați spus Dvs., și modificarea forței de pacificare într-o misiune civilă cu mandat internațional, atunci vom elimina elementul de forță militar în procesul de negocieri politice. Și aici trebuie să ne concentrăm pe acest element, nu trebuie să fie condiționată retragerea trupelor rusești.”
Europa Liberă: Există această șansă ca să se identifice o soluție durabilă pentru criza transnistreană? În ultimul timp se observă că și autoritățile nerecunoscutei regiuni transnistrene fac naveta în țările europene, au mers și în Germania, și la Londra, și la Viena. S-ar putea pune ceva la cale în spatele autorităților de la Chișinău?
Tudor Ulianovschi: „Negocierile tot timpul au loc. Negocierile pentru toți participanții în formatul „5+2”, care este unicul format recunoscut pentru a reglementa politic conflictul transnistrean sunt importante. Eu cred că acel pachet „Berlin+”, care presupune implementarea măsurilor de consolidare a încrederii, care se focusează exact pentru necesitățile oamenilor din regiunea transnistreană a Republicii Moldova – avem cazul plăcuțelor, avem cazul apostilării diplomelor, care este orientat, pe de o parte, pentru a legaliza autoritatea națională a Republicii Moldova, deci se mențin elementele statale pe aceste documente, pe diplome și plăcuțe, dar în același timp oferind accesul oamenilor, conducătorilor auto, absolvenților pentru a putea participa la procese educaționale din Uniunea Europeană, respectiv generând pe termen lung o schimbare de mentalitate.
Anterior discutam despre avantajele Acordului de Asociere și de Liber Schimb. Majoritatea agenților economici din Transnistria exportă unde? Pe piața europeană. Respectiv pentru noi este important de a lucra pe toate dimensiunile, dar vă zic ferm că nu vom face concesii cu privire la statalitatea Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Și atunci, de ce aceste voci din interior, dar și din exterior că prin acești „pași mici” s-ar putea ajunge la o transnistrizare a Republicii Moldova? De ce mai sunt aceste îngrijorări?
Tudor Ulianovschi: „Îngrijorările sunt tot timpul. Pe de o parte, avem situația regională dificilă și complexă, avem situația și acțiunile militare în Ucraina, avem anexarea ilegală a Crimeii, avem acțiunile sau intervenția militară în Ucraina de Est, avem prezența militară în Georgia, deci este o situație regională fără precedent, care prezintă riscuri sporite din punct de vedere politic și de securitate.”
Europa Liberă: Dar le dați dreptate celor care spun că s-ar putea să se facă presiuni asupra Republicii Moldova, să se găsească o variantă de soluționare a crizei transnistrene nu neapărat în folosul Republicii Moldova, dar ca să fie arătat ca un precedent pentru ce se întâmplă în Ucraina și ca o mică victorie a Federației Ruse în această zonă?
Tudor Ulianovschi: „Este și în avantajul Federației Ruse de a putea demonstra că există voință politică și capacitate de a soluționa un conflict înghețat, cum spunem noi în spațiul post-sovietic, cum este cel din Republica Moldova, care este unul politic și de fapt artificial. Unicul mod de a soluționa diferendul transnistrean este prin menținerea integrității teritoriale a Republicii Moldova în baza legii din 2005 și acest deziderat îl prezentăm noi și cred că este un prilej bun și un context geopolitic nu doar euroasiatic, dar și la nivel global pentru ca Federația Rusă să obțină sau să identifice acea voință politică la Kremlin pentru a soluționa diferendul transnistrean.
Este în avantajul Federației Ruse de demonstra că există voință politică de a soluționa un conflict înghețat...
Suntem gata să discutăm retragerea trupelor ruse sau reluarea retragerii, fiindcă procesul deja a fost început anterior, în 2001-2002, dacă nu greșesc. Ucraina este gata să ofere coridorul pentru evacuare. Din punct de vedere politic, momentul este bun pentru a soluționa, dar nu vom face compromisuri la presiunile internaționale, ba dimpotrivă, avem susținerea fermă a ONU, a Washingtonului, a Bruxelles-ului și a țărilor membre ale Uniunii Europene în acest sens.”
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă
