Președintele bielorus Aleksandr Lukașenko a declarat marți, conform Le Monde, că el i-a cerut lui Vladimir Putin să nu-l asasineze pe șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, în timpul rebeliunii armate eșuate: — „I-am spus lui Putin: da, îl putem ucide, dar nu asta e soluția”, a declarat Lukașenko, potrivit unui videoclip difuzat pe canalul Telegram, apropiat de președinția lui: Pul Pervogo (Пул Первого).
Tot Le Monde mai scrie că președintele polonez Andrzej Duda a numit marți mutarea trupelor lui Wagner în Bielorusia un „semnal foarte negativ” pentru țara sa, Polonia: (…) deplasarea forțelor ruse de mercenari sub forma grupului Wagner în Bielorusia și faptul că liderul Wagner merge acolo, toate acestea sunt semnale foarte negative pentru noi”, a spus el reporterilor în timp ce călătorea spre Olanda pentru discuții cu alți lideri NATO.
Germania vrea să instaleze 4000 de soldați în Lituania
Tancurile germane Marder și Leopard se antrenează actualmente în Lituania, sub supravegherea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a președintelui lituanian Gitanas Nauseda și a ministrului german al apărării, Boris Pistorius.
„Manevrele sunt foarte simple, explică Der Spiegel. O unitate a Alianței Nord Atlantice (NATO) a detectat o prezență ostilă. Prin urmare, soldații germani și lituanieni trebuie să-i dea înapoi pe intrușii străini.”
Aproape o mie de membri ai Bundeswehr din Germania participă de câteva zile la astfel de exerciții militare pe solul lituanian. Dar, la începutul acestei săptămâni, ministrul german al Apărării a asigurat că țara sa va instala de acum înainte „în mod permanent” 4000 de militari în Lituania – ceea ce săptămânalul german descrie drept un „cadou excepțional” pentru Vilnius.
Care e viitorul lui Prigojin?
Presa rusă, sau ce a mai rămas din ea, își pune multe întrebări în legătură cu viitorul lui Evgheni Prigojin, fondatorul și șeful grupării de mercenari Wagner. Acordul cu președintele Bielorusiei a pus capăt revoltei din 24 iunie, urmările legale împotriva lui Prigojin urmând a fi suprimate dacă acesta părăsește Rusia. Multe personalități moscovite, în special directoarea televiziunii federale RT, Margarita Simonian, s-au pronunțat însă cu totul împotriva posibilității de impunitate acordate „trădătorului”.
“Jurnalistul” de extrema dreaptă Maksim Kalașnikov a spus de asemenea, pe site-ul Svobodnaia Pressa: „Imaginați-vă că în Statele Unite, șeful companiei militare private Executive Outcomes decide să mărșăluiască spre Washington cu o armată de deținuți sloboziți din închisori, apoi încheie o înțelegere cu premierul Canadei vecine pentru ca trupele sale să meargă acolo și să se „expatrieze”. Cum ar arăta conducerea SUA după un asemenea târg oficial cu pușcăriașii rebeli?”
Europa închisorilor
Pentru că s-a ajuns la deținuți și închisori —Consiliul Europei și-a publicat raportul anual despre starea închisorilor: aflăm că rata europeană a încarcerărilor a crescut după suprimarea măsurilor de izolare din cauza Covid-19: rata mediană a încarcerării a crescut cu 2,3% în țările care depășesc un milion de locuitori, potrivit Consiliului și Statisticilor Penale Anuale ale Europei privind Populațiile Penitenciare.
Închisorile au fost deja definite ca o modalitate de a-i face pe cei răi să devină și mai răi. Administrațiile penitenciare din Bulgaria (-8%), Estonia (-6,3%) și Germania (-5,5%) sunt singurele trei care au raportat o scădere semnificativă a ratelor de încarcerare în țările care depășesc un milion de locuitori. În același timp, 16 țări au cunoscut o creștere substanțială: Slovenia (+23%), Finlanda (+15%), Franța (+15%), Irlanda de Nord (Marea Britanie) (+13%), Muntenegru (+12%), Croația (+10%), Turcia (+9,2%), Suedia (+8,2%), Albania (+8,2%), Ungaria (+7,9%), Armenia (+7,9%), Letonia (+7,3%), România (+6,5%), Polonia (+6,1%), Macedonia (+5,8%) și Danemarca (+5,5%). În alte 24 de administrații penitenciare, ratele populației penitenciare au rămas stabile.
În anul analizat precedent, din ianuarie 2020 până în ianuarie 2021, totalul încarcerării europene a scăzut din cauza scăderii criminalității stradale în contextul restricțiilor de circulație în timpul pandemiei, încetinirii sistemelor judiciare și implementării schemelor de eliberare. in unele tari.
Indiana Jones și inexorabilul proces al îmbătrânirii
În sfârșit, cotidianul francez Libération are o cronică entuziastă a ultimului episod al francizei Indiana Jones, un “film trepidant și neașteptat despre vârstă și limitele ei”.
„Nu mai e loc azi pentru oameni ca noi”, îi spune lui Indiana Jones un inginer spațial îmbrăcat în nazist de operetă, în vreme ce amândoi urcă rapid la bordul unui bombardier din cel de-al Doilea Război Mondial, țâșnind spre o ruptură spațio-temporală. În tumultul ce zguduie ecranul de două ore deja, replica trece aproape neobservată – totuși conține esența acestui al cincilea episod al aventurilor personajului creat în 1981 de Steven Spielberg.
Ceea ce conține fraza, bineînțeles, este: „Au dispărut eroii năuci-iresponsabili cărora le place să se înconjoare cu vampe erudite, care fug după relicve sacre ca să le eticheteze într-un muzeu.” Dar trebuie înțeles și într-un mod mult mai literal: „Nu mai e loc pentru bărbați ca noi”, pentru că ei îmbătrânesc, mor, sunt uitați și alții vin să le ia locul cu noi vise și noi aventuri de dus la capăt. Viața își urmează fără milă cursul și orice încercare de a da înapoi nu va face decât să accelereze procesul îmbătrânirii și să-l facă și mai dureros.
