Ştiri
Tiraspolul cere un nou post de pacificatori la Dubăsari. Chișinăul insistă că nu e nevoie
Delegația Tiraspolului din Comisia Unificată de Control (CUC) a propus instalarea unui nou post de pacificatori pe malul drept al Nistrului, la centrala hidroelectrică de la Dubăsari. De cealaltă parte, Chișinăul insistă că nu sunt necesare structuri suplimentare.
Potrivit așa-ziselor autorități de la Tiraspol, personalul centralei ar fi îngrijorat de situația tensionată din regiune, iar o eventuală avariere a barajului hidrocentralei ar crește pericolul de inundare a zonelor dens populate, ceea ce ar duce la „dezastre incalculabile pentru locuitorii acestor zone”, scrie presa din regiunea transnistreană.
„Nu există nici o îndoială că amplasarea unui astfel de post al Forțelor Mixte de Menținere a Păcii la intrarea în barajul centralei hidroelectrice de la Dubăsari, pe malul drept al Nistrului, va contribui la liniștea populației care locuiește pe ambele maluri”, se arată în apelul delegației Tiraspolului.
De cealaltă parte, delegația Republicii Moldova în CUC a reiterat poziția că nu este necesară instalarea unor structuri suplimentare pentru a asigura securitatea în zonă.
„Delegația Republicii Moldova și-a reiterat poziția că Forțele Mixte de Menținere a Păcii nu necesită structuri suplimentare pentru asigurarea păcii în Zona de Securitate, a adus argumente potrivit cărora posturile în discuție sunt instalate în mod abuziv și a cerut eliminarea acestora”, se menționează în comunicatul delegației Chișinăului.
Delegații Tiraspolului din Comisie s-au opus luării unei decizii pe acest subiect, precizează sursa.
De la începutul invaziei rusești la scară largă în Ucraina, pe teritoriul R. Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, au avut loc peste 15 incidente, inclusiv căderi de fragmente de rachete și drone, violări ale spațiului aerian de către rachete rusești.
Cel mai recent incident a avut loc la 5 aprilie. Atunci, administrația separatistă de la Tiraspol a anunțat despre un nou „atac cu drona” în apropiere de Rîbnița, la 6 kilometri de granița cu Ucraina. Mesajul a fost transmis de așa-numitul minister al securității de stat (MGB) din regiunea sprijinită de Moscova.
Kievul a negat de fiecare dată implicarea sa, spunând că ar fi vorba de provocări puse la cale de Rusia. Același lucru l-au susținut și autoritățile moldovene.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Membri ai fostului Partid Șor solicită CEC anularea alegerilor locale din 2023
Mai mulți deputați neafiliați, foști membri ai Partidului Șor, scos în afara legii, au cerut Comisiei Electorale Centrale (CEC) anularea rezultatelor alegerilor locale din noiembrie. Ei invocă hotărârea Curții Constituționale care le-a anulat interdicțiile de a candida.
Potrivit unei cereri semnate la 12 aprilie, câțiva deputați, printre care Marina Tauber și Reghina Apostolova, solicită CEC să dispună anularea rezultatelor alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023. Semnatarii mai solicită și anunțarea unei noi date pentru scrutinul local repetat, care să aibă loc nu mai târziu de luna noiembrie curent.
Într-o postare pe rețelele de socializare, deputata neafiliată, Marina Tauber, aflată pe lista sancțiunilor occidentale, a anunțat că a inițiat „procedurile juridice” în acest sens.
Parlamentara susține că o asemenea decizie este necesară după ce Curtea Constituțională a anulat prevederile Codului electoral care au restricționat dreptul mai multor candidați, afiliați fostului Partid Șor, să candideze în alegeri. Ea susține că modificările operate la Codul Electoral de majoritatea parlamentară PAS au încălcat Constituția, iar „cetățenii au fost privați de dreptul la o alternativă”.
Foștii membri ai Partidului Șor, declarat neconstituțional, au fost lipsiți inițial de dreptul de a candida la alegeri timp de 5 ani, în temeiul unei legi votate de deputații PAS. La 3 octombrie 2023, Curtea Constituțională a anulat prevederile, care erau colective.
A doua zi, deputații au aprobat în două lecturi o măsură similară, dar au micșorat termenul interdicției până la 3 ani și au stabilit mai multe criterii în baza cărora interdicțiile urmau a fi aplicate.
Dar și aceste amendamente au fost anulate de Curtea Constituțională, pe 26 martie. Judecătorii Curții au explicat că legislația a fost modificată în grabă: proiectul de lege a fost înregistrat și aprobat în două lecturi pe 4 octombrie 2023, iar deputații nu au avut suficient timp pentru a formula amendamente.
Ulterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la 2 aprilie pentru Radio Moldova că decizia Curții Constituționale nu schimbă rezultatele alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023. Mai mult, speakerul a spus că Parlamentul va înregistra o nouă inițiativă legislativă care va interzice membrilor partidelor scoase în afara legii să candideze în alegeri.
- Te-ar putea interesa și: Interdicția de a candida pentru membrii Partidului Șor a fost anulată. Parlamentul ar putea s-o impună iar
„Noi vom reveni, vom citi foarte atent ce a scris Înalta Curte. Vom reveni la acest subiect cu inițiative legislative, vom face cum spune curtea la capitolul procedură pentru a nu permite bandiților și grupărilor criminale organizate. O să prezentăm toate detaliile noastre cum să facă să nu permită bandiților să participe în procesul electoral așa cum am interzis, am intervenit cu acele interdicții”, a declarat Grosu.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Zece mii de manuale pentru alolingvii care învață limba română
Circa 10 mii de manuale pentru alolingvii care învață limba română vor fi editate de Ministerul Educației, în parteneriat cu Organizația neguvernamentală „People in Need”. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, manuale vor fi pentru nivelele A1 și A2.
„Astfel, cursanții vor avea ocazia să aibă și manuale fizice, nu doar manuale digitale. Pentru noi, asta a fost o prioritate și ne bucurăm că am reușit să obținem această susținere”, a spus ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.
Organizația cehă urmează să suporte și costurile pentru grupele de refugiați ucraineni care își doresc să învețe limba română, a precizat ministrul.
- Te-ar putea interesa și: Interes sporit pentru școlile românești din stânga Nistrului: „O parte din oameni au înțeles că viitorul lor nu e în Rusia”
Inspectoratul General pentru Migrație a declarat, recent, pentru Europa Liberă că în R. Moldova sunt peste 116.000 de ucraineni, dintre care 45.000 de copii.
În acest an, la programul de studiere a limbii române s-au înscris peste 12.000 de persoane pentru cele 5.000 de locuri planificate. Ministerul Educației a anunțat că toți solicitanții vor fi admiși și a alocat 10 milioane de lei pentru organizarea cursurilor.
Circa 5.000 de persoane au început deja cursurile, ceilalți solicitanți vor începe lecțiile în luna iulie și septembrie 2024.
Lecțiile sunt gratuite și se țin atât cu prezență fizică, cât și online, de două ori pe săptămână. Un curs va dura 120 de ore, față de 60 de ore cât era în 2023. La final, participanții vor obține un certificat.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Fostă colegă a lui Putin, numită președintă a Curții Supreme a Rusiei
La Moscova, Consiliul Federației (camera superioară a Parlamentului) a aprobat numirea Irinei Podnosova, o fostă colegă de facultate a liderului rus, Vladimir Putin, în funcția de președinte al Curții Supreme. Înainte de aceasta, ea a fost vicepreședinte al Curții.
Podnosova, în vârstă de 70 de ani, îl va înlocui pe Veaceslav Lebedev, care a murit la 23 februarie. Lebedev a condus instanța supremă din Rusia, fără întrerupere, din 1989, notează Radio Svoboda.
Judecătoarea a fost recomandată de Colegiul suprem de calificare la 1 aprilie, fiind singurul candidat pentru această funcție.
Podnosova și Putin au fost colegi la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Leningrad, pe care au absolvit-o în 1975. În același an, ea și-a început cariera juridică în calitate de consultant la Departamentul de justiție al consiliului municipal Leningrad.
După cum a scris ziarul Kommersant, Podnosova este considerată o persoană influentă în sistemul judiciar din Rusia „pentru că toată lumea înțelege cine se află în spatele ei”.
- Te-ar putea interesa și: Vladimir Putin revendică o victorie zdrobitoare în alegeri și spune că un nou război mondial este posibil
În 2017, ea a devenit șefa tribunalului din regiunea Leningrad. În 2018, a fost numită președintă a celei de-a doua Curți de Apel de jurisdicție generală, pe un termen de cinci ani, în loc de șase, din cauza limitei de vârstă. Însă numai după doi ani, Podnosova a devenit judecătoare la Curtea Supremă.
Curtea Supremă a Rusiei s-ar putea muta de la Moscova la Sankt Petersburg, în perioada mandatului său. Ideea se discută încă din 2006, iar în 2013 a fost adoptată legea respectivă. De atunci, la Sankt Petersburg se construiește un bloc de clădiri pentru instanță și judecători, pe malul râului Neva, costul proiectului fiind estimat la 3,5 miliarde de ruble (37,4 de milioane de dolari).
- Aflat de 25 de ani la putere în Rusia, președintele Vladimir Putin și-a păstrat în cercul său personal foști colegi de școală și de universitate, sau din KGB și din orașul său natal Sankt Petersburg, unde a lucrat în primăria orașului. Opoziția rusă, dar și diverși cercetători internaționali afirmă că Putin s-a înconjurat de oameni care l-au îmbogățit și s-au îmbogățit, transformând puterea din Rusia într-un sistem cleptocratic, dependent de liderul de la Kremlin.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
SUA: Un moldovean, pus sub acuzare pentru infracțiuni de fraudă informatică
Un mare juriu federal din Pittsburgh (statul Pennsylvania), SUA, l-a pus sub acuzare în decembrie 2021 pe moldoveanul Alexandr Lefterov. Potrivit procurorilor, care au obținut desigilarea actului de punere sub acuzare la 16 aprilie, el e acuzat de fraudă informatică și furt de identitate.
Potrivit actului de acuzare, din martie și până în noiembrie 2021, Lefterov și complicii săi au operat și controlat un „botnet” (rețea de dispozitive interconectate - n.r.) care cuprindea mii de calculatoare infectate de pe întreg teritoriul Statelor Unite. În această acțiune, complicii lui Lefterov ar fi inclus și programatori care asigurau mentenanța și actualizarea regulată a acestei rețele.
În cursul acestor operațiuni, Lefterov și complicii săi furau datele de logare ale victimelor din calculatoarele infectate. Ulterior, aceste date erau utilizate pentru a accesa conturile de la diverse instituții financiare și procesatori de plăți, cu scopul de a fura banii deținuți de victime.
Totodată, pentru a monetiza și mai mult această schemă, Lefterov ar fi oferit „botnet-ul” și altor complici, oferindu-le acces la computerele infectate și datele de logare furate de la victime. Mai mult, Lefterov și complicii săi au oferit acces la „botnet” și pentru a distribui programe malware, inclusiv ransomware, pe computerele infectate din cadrul rețelei. În calitate de proprietar și operator al „botnet-ului”, Lefterov ar fi primit o cotă procentuală din profiturile obținute din această schemă.
- Te-ar putea interesa și: Un moldovean a fost condamnat în SUA pentru furt și vânzare de date
„Lefterov și complicii săi și-ar fi folosit abilitățile și capacitățile cibernetice sofisticate pentru a face victime în întreaga țară, fără să țină cont de pagubele financiare pe care le provocau”, a spus procurorul Eric G. Olshan. Ancheta pe acest caz a fost realizată cu sprijinul Secret Service și FBI.
În cazul în care va fi găsit vinovat, Lefterov riscă până la cinci ani de închisoare pentru intenția de a comite fraudă informatică sau electronică și acces neautorizat la computere protejate cu scopul de a obține informații sau beneficii financiare. Totodată, procurorii menționează că distrugerea intenționată a unui computer protejat se pedepsește cu până la 10 ani de închisoare.
La 29 decembrie 2021, FBI a anunțat că a emis un mandat de arest pe numele lui Alexandr Lefterov, pentru presupusa sa implicare în infracțiuni informatice.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Moldovenii stabiliți în Spania își vor putea converti permisele de conducere auto
Un acord ce reglementează recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere auto între Republica Moldova și Spania a fost semnat joi, 18 aprilie, la Chișinău, de miniștrii de interne din cele două țări.
Peste 18 mii de cetățeni moldoveni care se află, în prezent, în Spania vor putea beneficia de procedura simplificată la perfectarea permiselor de conducere locale, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, la ceremonia de semnare a acordului cu omologul său spaniol, Fernando Grande-Marlaska.
Potrivit acordului, deținătorii de permise auto moldovenești nu vor trebui să susțină examene suplimentare teoretice sau practice pentru preschimbarea acestor acte în Spania și vor fi transpuse „într-o metodă nebirocratică”, a mai spus Adrian Efros.
Oficialul a reiterat că acordul se înscrie în politicile guvernului de sprijinire a cetățenilor moldoveni din diaspora.
Ministrul afacerilor interne al Spaniei, Fernando Grande-Marlaska, a declarat că acordul evidențiază angajamentul Spaniei și al Uniunii Europene de sprijinire a R. Moldova să devină țară membră a blocului comunitar.
Acordul va intra în vigoare peste 60 de zile după notificarea reciprocă privind îndeplinirea procedurilor interne de către cele două state.
- Până acum, Republica Moldova a semnat patru tratate ce reglementează conversiunea și recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere - cu statul Israel, Turcia, Lituania și Italia, precum și o declarație de intenție cu Germania pentru transcrierea permiselor de conducere.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Împotriva „legii rusești” protestează în Georgia și fotbaliștii din echipa națională
Membri ai echipei naționale de fotbal a Georgiei, care a stârnit un val de mândrie națională calificându-se la Euro 24 din Germania, s-au alăturat protestelor masive împotriva unei legi după model rusesc promovată de partidul de guvernământ Visul Georgian.
Jaba Kankava, căpitanul echipei, a postat pe Instagram o fotografie cu doi protestatari sfidând forțele de ordine marți seară, adăugând comentariul: „Fuck Russia”.
Legea numită inițial a „agenților străini” obligă organizațiile finanțate din străinătate în proporție de cel puțin 20% să se înregistreze ca atare, fiind văzută de opoziție și activiști ca o încercare de a reduce la tăcere adversarii politici ai puterii, contrar angajamentelor față de partenerii externi ale țării candidate la aderare la Uniunea Europeană.
Guardian a relatat că și alți membri ai echipei naționale georgiene de fotbal au postat pe rețele mesaje de sprijin pentru protestatari, în ceea ce pare să fie o mișcare „concertată”.
Printre ei se numără Khvicha Kvaratskhelia, care joacă la Napoli, echipa italiană din Serie A și Giorgi Mamardashvili, portarul echipei spaniole Valencia, din La Liga.
În mesajele lor se poate citi: „Drumul Georgiei este spre Europa. Calea europeană ne unește pe toți!! Pace în Georgia.”
- Te-ar putea interesa și: În Georgia s-ar putea vota „legea agenților străini”, după proteste și bătăi între deputați
David Kezerashvili, care era ministrul georgian al Apărării în momentul invaziei rusești din 2008, a spus: „Decizia fotbaliștilor de a sprijini protestele s-ar putea dovedi o intervenție decisivă, venind la doar câteva săptămâni după ce milioane de oameni au ieșit în stradă ca să sărbătorească calificarea la Euro 2024.”
Importanța politică a succesului sportiv a fost pomenită recent și de președinta pro-europeană a Georgiei, Salome Zurabishvili. Într-un interviu, ea a acuzat puterea că a „irosit” momentul de unitate națională generat de calificarea la Euro 24, divizând din nou societatea cu proiectul „legii rusești”.
Legea a fost înaintată inițial în noiembrie anul trecut, dar protestele de atunci și criticile Occidentului i-au făcut pe guvernanți să o retragă, reintroducând-o acum cu mici modificări numai „cosmetice”.
Pe fondul protestelor la care participă de trei zile zeci de mii de oameni, parlamentarii puterii de la Tbilisi au votat miercuri legea controversată în primă lectură, din cele trei necesare.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Guvernul a decis crearea unui serviciu social alternativ în municipiul Chișinău
Cabinetul de miniștri a aprobat crearea unui serviciu alternativ de asistență personală în municipiul Chișinău, care va putea să reangajeze asistenții persoanelor cu dizabilități severe, demiși de primăria capitalei de la începutul anului.
Noul serviciu social, numit „Asistență personală” cu specializare înaltă, va reangaja asistenții personali din Chișinău începând cu luna mai. Între timp, ministerul Muncii și Protecției Sociale le-a alocat acestora plăți compensatorii de 5.000 de lei în luna martie și a început să facă plățile pentru luna aprilie, a declarat, în ședința de miercuri a guvernului, ministrul Alexei Buzu.
Potrivit deciziei executivului, noua structură este creată pentru a presta servicii în cazul în care acestea nu pot fi organizate și gestionate de autoritățile administrației publice locale.
„Prestatorul” serviciului va fi Agenția pentru Gestionarea Serviciilor Sociale cu Specializare Înaltă (AGSSSI), Agenția Teritorială de Asistență Socială, dar și structurile responsabile de asistență socială și protecție a drepturilor copilului din municipiul Chișinău și din autonomia găgăuză, precum și asociațiile obștești, fundațiile și instituțiile private.
Gestionarea și prestarea serviciului de către AGSSSI va necesita mijloace financiare suplimentare, estimate la 100.704,86 mii lei, pentru majorarea numărului de angajați ai agenției.
- Te-ar putea interesa și: Cine plătește asistenții personali din Chișinău? „Primăria și guvernul se judecă, dar suferă cei mai necăjiți oameni”
„Intervenția” autorităților centrale a fost motivată prin incapacitatea primăriei Chișinău de a organiza și presta serviciul respectiv. Executivul acuză primăria capitalei de faptul că a concediat „ilegal”, în lunile ianuarie-aprilie, peste 760 de asistenți personali și a redus norma de muncă la alți 475.
- Guvernul PAS și primarul de opoziție, Ion Ceban, se acuză reciproc de faptul că asistenții personali din Chișinău au rămas fără sprijin financiar.
- Disputa, care a ajuns între timp în justiție, a început în luna ianuarie, când guvernul a preluat de la autoritățile locale finanțarea serviciului „Asistență personală”, cu excepția municipiului Chișinău și autonomiei găgăuze, spunând că acestea ar avea suficiente resurse.
- Primăria capitalei afirmă că reforma guvernului este discriminatorie. Invocând austeritatea bugetară, municipalitatea a concediat o parte din asistenți de vârstă pensionară și a redus salariile celorlalți cu 50-70%, iar apoi nu a prelungit contractele de muncă ce au expirat.
- De la începutul anului, zeci de asistenți personali și persoane cu nevoi speciale de care au grijă au protestat, în repetate rânduri, atât în fața guvernului, cât și la Primăria Chișinău.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Amsterdam s-a pornit să reducă numărul turiștilor. Începe cu navele
Metropola olandeză Amsterdam, unul din orașele cele mai căutate de turiști, a anunțat măsuri în urma cărora speră să reducă cu un sfert de milion pe an numărul musafirilor, într-un efort de a combate „supraturismul”.
Autoritățile din Amsterdam vor permite începând din 2028 acostarea a maximum 1.150 de nave de croazieră fluviale pe an. În 2023 au fost 2.125, cu 500.000 de turiști.
„Croazierele pe râuri contribuie la aglomerație și emiterea de gaze de eșapament în oraș prin intermediul turiștilor, șederilor peste noapte, tranzitului cu autobuze și al distribuției de bunuri”, au spus autoritățile din Amsterdam citate de DPA, explicând că mulți din pasagerii navelor vizate obișnuiesc să doarmă o noapte în oraș, înainte sau după călătorie.
Anul trecut, autoritățile din Amsterdam au decis să interzică navele de croazieră oceanice, de mare capacitate, ordonând mutarea terminalului care le deservește în afara orașului.
Amsterdam este doar unul din orașele europene care iau măsuri împotriva supraturismului. Veneția a anunțat o taxă de 5 dolari pe zi pentru cei care vin în centrul istoric numai pentru câteva ore, limitând și mărimea grupurilor de turiști în 29 de zile din sezonul cel mai aglomerat, iar Atena a limitat la 20.000 de mii pe zi numărul persoanelor care pot vizita Acropola.
- Te-ar putea interesa și: Turismul european, noroc sau blestem? Orașele riscă să se sufoce din nou sub valul de turiști
Cehia a pregătit o strategie pentru a convinge turiștii să viziteze și alte orașe și regiuni decât capitala supravizitată Praga, iar Barcelona, care a primit în 2022 aproape 10 milioane de turiști, s-a alăturat la 1 aprilie orașelor care măresc „taxa de turism”, cifrată acum la 3.25 euro pe noapte.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Moldova și Israelul își recunosc reciproc permisele de conducere auto
Guvernul moldovean a aprobat acordul cu statul Israel ce reglementează procedurile de conversiune și recunoaștere reciprocă a permiselor de conducere auto.
Peste 13 mii de cetățeni moldoveni care se află, în prezent, în Israel vor putea beneficia de procedura simplificată la perfectarea permiselor de conducere locale, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, prezentând proiectul deciziei în ședința de miercuri a guvernului.
Astfel, deținătorii de permise auto moldovenești nu vor trebui să susțină examene suplimentare pentru preschimbarea acestor acte în Israel.
Ministrul a precizat că scopul proiectului este să faciliteze conversiunea permiselor de conducere și să asigure recunoașterea reciprocă a acestora între Republica Moldova și Israel. Totodată, acordul se înscrie în politicile guvernului de sprijinire a cetățenilor moldoveni din diaspora.
- Până acum, Republica Moldova a semnat trei tratate ce reglementează conversiunea și recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere - cu Turcia, Lituania și Italia, precum și o declarație de intenție cu Germania pentru transcrierea permiselor de conducere.
- Acordul cu statul Israel menționează importanța conversiunii și recunoașterii reciproce a permiselor auto pentru ambele părți și urmărește consolidarea relațiilor de prietenie existente, se spune într-o notă informativă la proiectul de decizie a guvernului.
- Semnarea acordului a avut loc pe 20 martie 2024, la Tel-Aviv, de către ambasadorul moldovean, Alexandr Roitman, și ministrul israelian al Transporturilor, Miri Regev.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Francezii nu-l vor invita pe Putin la aniversarea Debarcării din Normandia
Președintele rus, Vladimir Putin, nu va fi invitat la ceremonia împlinirii a 80 de ani de la Debarcarea din Normandia, din al Doilea Război Mondial, dar Rusia va avea un reprezentant, au spus organizatorii comemorării.
„Federația Rusă poartă de mai bine de doi ani un război de agresiune împotriva Ucrainei, pe care Franța îl condamnă în termenii cei mai puternici”, au spus organizatorii.
„Cu toate acestea, Rusia va fi invitată să fie reprezentată, pentru a onora importanța sacrificiului popoarelor sovietice și contribuția lor la victoria din 1945”, se mai spune într-un comunicat de presă al comisiei de organizare, alcătuită din funcționari de stat.
URSS nu a participat la Debarcarea din Normandia, în care 4.100 de ambarcațiuni cu peste 150.000 de soldați, mai ales americani și britanici, au câștigat un cap de pod în nordul Franței, continuându-și apoi ofensiva spre est până la capitularea Germaniei în mai 1945.
În ultimele zile, presa franceză și cea rusă au publicat informații contradictorii despre nivelul de reprezentare a Moscovei la festivitățile din 6 iunie, la care vor fi prezenți lideri din toată lumea - primele de acest fel care se țin după invazia rusească pe scară largă din Ucraina, din februarie 2022.
- Te-ar putea interesa și: Macron spune că nu are nicio îndoială că Rusia va lua în vizor Jocurile Olimpice de la Paris
Vladimir Putin a participat la a 70-a aniversare a evenimentului, la puțin timp după anexarea Crimeii de către Rusia în martie 2014, întâlnindu-se în marginea manifestărilor cu președintele SUA, Barack Obama, dar și cu președintele de atunci al Ucrainei, Petro Poroșenko.
AFP notează că era puțin probabil ca Parisul să-l invite de această dată pe liderul rus, care iese rar din țară, inclusiv pentru că este acuzat de crime de război de către Curtea Penală Internațională.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, va face o vizită oficială la Washington
Șeful diplomației moldovene, vicepremierul Mihai Popșoi, va face o vizită oficială la Washington, pentru a participa la o nouă reuniune a Dialogului Strategic Republica Moldova - Statele Unite ale Americii.
Un comunicat al MAE precizează că Mihai Popșoi va avea întrevederi cu mai mulți oficiali americani, printre care secretarul de stat adjunct al SUA pentru management și resurse, Richard Verma; asistentul special al președintelui Joe Biden, Michael Carpenter; copreședinții grupului de prietenie pentru Moldova din cadrul Congresului SUA, Michael Lawler și Deborah K Ross.
Totodată, ministrul va participa la Convenția Moldo-Americană, care a ajuns la cea de a 10-a ediție, o platformă ce reunește în fiecare an personalități politice, academice, culturale, oameni de afaceri, studenți sau activiști civici, cu scopul de a întări legăturile dintre cele două state. La ediția din mai 2023, la Chicago, a fost prezentă și președinta Maia Sandu.
Mihai Popșoi va participa pentru prima dată în calitate de ministru de Externe la reuniunea Dialogului Strategic Republica Moldova - Statele Unite ale Americii. Dialogul Strategic, lansat în 2014, este o platformă de cooperare aprofundată între cele două țări. După o pauză de câțiva ani, el fost relansat în 2017 și apoi în 2022, după invazia rusă în Ucraina. Ultima reuniune a acestei platforme a avut loc în martie 2023, la Chișinău.
- Te-ar putea interesa și: Mihai Popșoi: R. Moldova este „precaută” cu sancțiunile anti-ruse pentru a evita „reacții negative” ale Moscovei
Șeful diplomației moldovene va ține și o lecție publică la Georgetown University, unde va vorbi despre agenda de reforme a Guvernului de la Chișinău, consecințele regionale ale războiului din Ucraina, precum și despre „progresele” Republicii Moldova în parcursul său de aderare la Uniunea Europeană.
- Ultima vizită oficială în SUA a unui înalt demnitar din Republica Moldova a fost cea a președintei Maia Sandu, în decembrie 2022. La întrevederile cu oficiali de la Washington, Maia Sandu a spus că Moldova își dorește să aprofundeze Dialogul Strategic cu SUA, unul dintre principalii săi parteneri de dezvoltare.
- În februarie 2023, Maia Sandu s-a întâlnit, la Varșovia, cu președintele SUA, Joe Biden, cu care a discutat despre consecințele războiului din Ucraina, solicitând sprijinul Americii pentru consolidarea rezilienței economice a Republicii Moldova.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Moldovean arestat în Rusia în legătură cu atentatul împotriva unui fost ofițer de securitate ucrainean
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a spus că a reținut un cetățean moldo-rus care ar fi adus în țară substanțe explozive folosite într-un atentat împotriva lui Vasili Prozorov, fost ofițer al Serviciului de Securitate al Ucrainei.
Prozorov, auto-exilat de mai mulți ani în Rusia, cetățean rus, a fost rănit ușor în explozia unei bombe controlate prin radio plasată sub mașina lui la 12 aprilie, la Moscova. Bomba a explodat când a pornit motorul.
Potrivit Interfax, FSB spune că moldoveanul cu cetățenie dublă, născut în anul 1994, care nu este numit, ar fi adus în Rusia substanțele folosite în atentat, camuflate ca „produse pentru manichiură și coafură”, trecându-le prin mai multe țări din Europa Centrală și de Est.
FSB susține că ordinul uciderii lui Prozorov, în vârstă de 48 de ani, a fost dat de Vasili Maliuk, șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SSU).
Agenția rusă de stat TASS susține că moldoveanul reținut ar fi mărturisit că a adus încărcătura explozivă, predând-o celui suspectat de a fi autorul atacului, un rus a cărui arestare a fost anunțată marți.
Ca și moldoveanul, rusul și-ar fi mărturisit vina, susține FSB.
Prozorov a ajuns în atenția opiniei publice în 2019, când a spus la o conferință de presă la Moscova că ar fi spionat pentru Rusia în interiorul Serviciului de Securitate al Ucrainei după înlăturarea de la putere a președintelui pro-rus Viktor Ianokovici, în 2014.
La câteva ore după atentatul de la 12 aprilie, după ce a fost tratat la spital. Prozorov a publicat pe rețele un video în care spune că este sănătos și acuză de „terorism” regimul de la Kiev.
„Sunt viu și voi continua să dau în vileag crimele autorităților ucrainene”, a spus Prozorov.
Autoritățile ucrainene spun că el a fost demis din SSU pentru incompetență în 2018. Presa ucraineană a relatat că Prozorov s-ar fi „mândrit” cu participarea la doborârea avionului de pasageri malaezian deasupra Donbasului în 2014.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Guvernul aprobă împrumutul pentru construcția liniei electrice Bălți-Suceava
Guvernul de la Chișinău a făcut încă un pas spre interconectarea rețelelor electrice din Republica Moldova și România, aprobând în ședința de miercuri un împrumut de la BERD, în valoare de 30,8 de milioane de euro, pentru construcția liniei electrice aeriene Bălți-Suceava.
Suma reprezintă o cofinanțare de 40% a proiectului, din valoarea totală a acestuia de 77 de milioane de euro. Alte 40% urmează să fie finanțate prin Banca Europeană de Investiții, iar restul de 20% (15,4 milioane de euro) – de Uniunea Europeană, a precizat, în cadrul ședinței, directorul întreprinderii „Moldelectrica”, Constantin Borosan.
Acordul de împrumut cu BERD, ce urmează să fie ratificat de Parlament, prevede cofinanțarea construcției unei linii electrice aeriene cu tensiunea de 400 kV, care va interconecta orașele Bălți și Suceava. Din aceeași tranșă va fi extinsă stația electrică de la Bălți, cu o capacitate de 400 kV, și vor fi efectuate lucrări de reabilitare a rețelelor de transport a energiei electrice din Republica Moldova.
Autoritățile moldovene consideră că proiectul este „un pas important” pentru asigurarea securității energetice a țării. Totodată, acesta ar oferi oportunități pentru dezvoltarea altor surse de energie, inclusiv din surse regenerabile.
- Te-ar putea interesa și: Explainer | De ce a fost amânată din nou construcția liniei care va aduce curent din România?
Premierul Dorin Recean a declarat, în timpul ședinței, că interconexiunile energetice cu România i-ar permite Republicii Moldova să treacă, gradual, de la componenta de securitate la cea economică în domeniul energetic. „Acest proiect va crea și premisele necesare ca Republica Moldova să devină chiar exportator de energie electrică regenerabilă”, a declarat șeful guvernului de la Chișinău.
Construcția liniei electrice aeriene de interconexiune de 400 kV Bălți-Suceava face parte din Planul național de dezvoltare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2026.
- Acordul cu BERD a fost semnat pe 13 martie 2024. Directoarea BERD în R. Moldova, Catarina Bjorlin Hansen, declara, cu acea ocazie, că această interconexiune între Republica Moldova și România „va fortifica securitatea energetică pe ambele maluri” ale Prutului.
- O altă linie electrică aeriană de 400 kV pe direcția Vulcănești-Chișinău, care unește sistemul energetic al Republicii Moldova cu cel al României (ocolind regiunea transnistreană), urmează să fie construită până în 2025. Proiectul a fost aprobat în 2019, însă lucrările propriu-zise au demarat abia în martie 2024.
- Președinta Maia Sandu declara, în luna martie, că linia electrică Vulcănești-Chișinău este „unul dintre cele mai importante proiecte de la independență încoace” și „un punct de cotitură” pentru asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova. Ea a spus că „se lucrează” și la alte linii de interconectare cu România și Ucraina - pe direcțiile Strășeni-Gutinaș și Vulcănești-Arciz (din regiunea Odesa).
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Încă un protest la Tbilisi, din cauza legii „agenților străini”
Lideri ai societății civile și opoziției politice au convocat un nou protest de stradă miercuri la Tbilisi, cerând puterii să nu aprobe în parlament o lege criticată ca fiind de inspirație rusească și contrară parcursului european.
Legea numită inițial „a agenților străini”, promovată de partidul de guvernământ Visul Georgian, obligă organizațiile cu finanțare externă care au activități „politice” să se înregistreze ca atare la autorități.
În Rusia, o lege similară este folosită de Kremlin ca să reducă la tăcere disidenții și presa incomodă.
Luni, legea georgiană a fost aprobată de o comisie din Parlament. Marți a început dezbaterea în plen, iar miercuri, în timp ce începea al treilea protest de stradă, a venit știrea votării legii în prima lectură din trei necesare.
Luni și marți mari mulțimi s-au adunat la Parlament să protesteze împotriva „legii rusești”, având loc arestări și ciocniri cu forțele de ordine.
Promotorii legii spun că ea nu este inspirată de legislația rusă, ci de cea din țări democratice ca SUA sau Australia, și are ca scop numai să asigure transparența vieții publice.
Criticii, inclusiv președinta pro-europeană Salome Zurabișvili, spun că legea, criticată și de Bruxelles, contravine aspirațiilor țării de aderare la UE.
„Visul Georgian este Visul Rusiei”, a spus recent președinta, aflată în conflict deschis cu executivul.
Miercuri, în dispută s-a amestecat și Moscova. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, a spus că legea georgiană este folosită pentru a „alimenta sentimente antirusești” în țara din regiunea Caucazului de Sud.
- Te-ar putea interesa și: Georgia, criticată de NATO și UE pentru reintroducerea în Parlament a legii „agenților străini”
Peskov a insistat, ca și guvernul de la Tbilisi, că legea georgiană a fost inspirată de modelul american, nu rusesc și a insinuat că protestele de stradă ar fi rezultatul unor „impulsuri din afară”.
Statele Unite au aprobat în 1938, în ajunul celui de-al doilea război mondial, o lege a „agenților străini” aflată încă în vigoare. Ea este criticată uneori de țări străine aflate în relații reci cu SUA, dar nu s-au constatat cazuri când ar fi fost folosită să îngrădească serios drepturi civile.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Cele două mitropolii ortodoxe din R. Moldova îndeamnă enoriașii să participe activ la recensământ
Capii celor două mitropolii ortodoxe din Republica Moldova și-au îndemnat enoriașii, în apeluri lansate separat, pe 16 aprilie, să participe activ la Recensământul populației și locuințelor 2024, prezentând însă perspective diferite asupra importanței acestui eveniment.
Mitropolitul Moldovei Vladimir, care conduce biserica subordonată Patriarhiei Ruse, a spus că recensământul reprezintă „un proces vital” pentru „planificarea și dezvoltarea societății” și i-a îndemnat pe preoți și credincioși să sprijine recenzorii în misiunea lor de a colecta date precise.
„Recensământul reprezintă o oportunitate unică de a contribui la modelarea viitorului nostru colectiv. Este un act de responsabilitate civică și morală”, se spune în mesajul ÎPS Vladimir, publicat pe site-ul Mitropoliei Moldovei.
Prelații Mitropoliei Moldovei au sprijinit și în trecut, se pare, eforturile autorităților de a organiza recensăminte în Republica Moldova și au făcut adesea referiri la datele din 2014, potrivit cărora 96,8% din cetățenii țării s-au identificat ca fiind creștin ortodocși.
- Te-ar putea interesa și: „Unde erați la miezul nopții?” | Cum au fost formulate întrebările pentru recensământ și de ce sunt importante
Într-un rar mesaj către enoriașii Mitropoliei Basarabiei, subordonată canonic Bisericii Ortodoxe Române, Mitropolitul Petru a spus că recensământul este un prilej oportun pentru a „mărturisi cine suntem, de unde venim și în ce credem”.
Mitropolitul Basarabiei i-a îndemnat pe credincioși să se implice „cu fervoare și responsabilitate” în procesul recensământului și să își declare „apartenența etnică prin naționalitatea românească, limba română și credința ortodoxă”.
„Naționalitatea românească este un temei de unitate și solidaritate pentru întreaga noastră comunitate, indiferent de granițe și de contexte istorice”, a spus ÎPS Petru. Despre limba română, mitropolitul a zis că este „comoara cea mai de preț a identității noastre culturale și lingvistice”. Iar credința ortodoxă a descris-o ca fiind „piatra de temelie a identității noastre spirituale și religioase”.
- Recensământul populației și locuințelor a început pe 8 aprilie și se va încheia pe 7 iulie. Este al treilea recensământ organizat după declararea independenței Republicii Moldova.
- La o săptămână de la începutul colectării datelor, directorul Biroului Național de Statistică (BNS), Oleg Cara, a declarat, la o conferință de presă, că populația este în mare parte receptivă, deși formularea și relevanța unor întrebări din chestionar au stârnit critici. Recenzorii au fost instruiți însă să răspundă tuturor nelămuririlor respondenților.
Zelenski, după atacul de la Cernihiv: Dacă primeam „antiaeriană”, nu s-ar fi întâmplat
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut un nou apel la aliații occidentali să trimită sisteme de apărare antiaeriană, după ce un atac rusesc a omorât cel puțin 10 oameni la Cernihiv, în nordul țării.
„Asta nu s-ar fi întâmplat dacă Ucraina ar fi primit suficiente echipamente antiaeriene și dacă ar fi fost destulă convingere în lume să combatem teroarea rusească”, a scris Zelenski pe rețele.
Miercuri dimineață, rachetele rusești au lovit un bloc de locuințe cu opt etaje din centrul orașului cu 250.000 de locuitori aflat la 150 km de Kiev, lângă granița cu Rusia și Belarus.
Primarul orașului a spus că 18 persoane au fost rănite.
Associated Press notează că atacul vine într-un moment când războiul din Ucraina, intrat în al treilea an, se apropie de un posibil punct de cotitură, întrucât slăbirea sprijinului occidental pentru Ucraina o lasă „la cheremul” forțelor armate mai mari ale Rusiei.
Marți seară, speakerul Camerei Reprezenanților din Congresul SUA , Mike Johnson, a eșuat în tentativa de a grăbi aprobarea ajutorului de zeci de miliarde de dolari pentru Ucraina prin separarea lui de ajutorul pentru Israel sau Taiwan.
Agențiile de presă spun că deblocarea ajutorului american devine astfel improbabilă cel puțin săptămâna aceasta.
Într-un mesaj video publicat marți, președintele ucrainean Zelenski a sugerat că aliații occidentali ar trebui să ajute Ucraina așa cum au ajutat Israelul la 13 aprilie, când SUA și Marea Britanie au doborât cu propriile forțe rachete lansate de Iran.
„De ce unele vieți umane ar fi mai importante decât altele?”, s-a întrebat retoric liderul de la Kiev, sugerând că teroarea de stat practicată de Iran ar fi egală cu aceea a Rusiei împotriva țării sale.
În mesajul său video, Zelenski a mulțumit explicit cancelarului german Olaf Scholz, care s-ar fi pus în fruntea liderilor care caută revigorarea efortului de ajutorare a Ucrainei, discutând în plus cu China posibilul ei rol în ajungerea la pace.
România consideră „esențială” o guvernare pro-europeană la Chișinău după 2025
În România, raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe anul 2023 menționează amenințările „hibride” puse la cale de Rusia împotriva Bucureștiului, dar și necesitatea menținerii actualului curs pro-occidental al R. Moldova.
Raportul citat de Europa Liberă România spune că în Republica Moldova este esențială „menținerea continuității unei guvernări pro-europene” și după 2025, când vor avea loc în Moldova alegeri parlamentare, pentru „asigurarea ireversibilității traseului occidental al Republicii Moldova”.
„Capacitatea instituțională redusă, precaritatea sistemului de apărare și perspectiva extinderii agresiunii militare ruse și asupra Republicii Moldova au impus menținerea unui nivel ridicat de vigilență, dar și de asistență în raport cu statul vecin. În acest proces, România a acționat pentru sprijinirea cauzei Republicii Moldova la nivel internațional și pentru coagularea sprijinului partenerilor, iar intern pentru susținerea eforturilor de reformă instituțională în domenii multiple”, se mai spune în raport.
Documentul, trimis marți Parlamentului de președintele Klaus Iohannis, detaliază principalele obiective ale serviciilor de informații „ostile”.
„Federația Rusă a fost principalul actor politic și militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate. Provocările de natură militară au continuat să fie generate de acțiunile Moscovei pentru prezervarea și consolidarea influenței asupra statelor din acest areal și pentru proiectarea propriilor ambiții geopolitice”, arată raportul, consultat de G4Media și Euractiv.
Printre aceste acțiuni ostile s-ar fi numărat:
- încercări de penetrare informativă a instituțiilor cu responsabilități în domeniul apărării și securității, cu derularea de acțiuni pentru obținerea informațiilor de interes;
- culegerea de informații referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina, privind exercițiile naționale și multinaționale desfășurate, prezența aliată pe teritoriul național, tehnica și echipamentele din dotare;
- penetrarea infrastructurilor critice de comunicaţii şi informatice;
- subminarea, prin dezinformare şi propagandă a încrederii românilor în Armată şi aliaţi, în factorul decizional şi în capacitatea instituţiei militare naţionale de a-şi îndeplini misiunile, prin derularea unor acţiuni asociate agresiunilor informaţionale.
Raportul mai subliniază și că acțiunile din vara anului 2023 întreprinse de Kremlin, pe fondul denunțării Acordului privind tranzitul de cereale, au adus războiul la granița cu România și NATO, prin atacurile rusești cu drone asupra porturilor dunărene ucrainene.
ONU: Israelul, Iranul nu au dreptul să pericliteze vieți de civili cu atacuri în terțe țări
Un raport al experților ONU citat de Guardian afirmă că atacând consulatul iranian din Damasc la 1 aprilie, Israelul a încălcat dreptul internațional, ca și riposta iraniană din 13 aprilie.
„Nicio țară nu are dreptul să priveze oameni de dreptul lor la viață prin operațiuni militare în străinătate, nici măcar când contracarează terorismul”, se spune în raportul experților aflați în slujba biroului ONU pentru misiuni umanitare (OCHA). „Uciderile în țări străine sunt arbitrare când nu sunt autorizate de legile internaționale”.
Israelul nici nu a negat, nici nu a confirmat atacul din prima zi a lunii, din capitala Siriei, soldat cu moartea mai multor persoane, inclusiv a unor comandanți militari iranieni.
Israelul nu comentează niciodată asemenea incidente în detaliu, dar se știe că în trecut a „lichidat” cu succes lideri inamici în terțe țări. Chiar marți, radioul militar israelian a relatat că o lovitură aeriană israeliană în Liban a ucis un comandat de rang înalt al milițiilor Hezbollah, sprijinite de Iran.
Experții citați de Guardian au spus că Israelul nu a prezentat dovezi că s-ar fi aflat în auto-apărare lovind o țintă din Siria la 1 aprilie, nefiind limpede dacă Iranul pregătea la acea dată vreun atac armat în Israel, inclusiv prin aliații săi.
Iranul a răspuns la 13 aprilie cu un val de rachete și drone în direcția Israelului, fără să-i provoace daune semnificative, grație apărării antiaeriene eficiente a țării țintite. Rachetele iraniene au trecut inclusiv prin spațiul aerian al unor țări neimplicate în conflict, ca Iordania sau Irak.
Raportul ONU publicat marți mai spune că „ripostele militare între Israel și Iran violează dreptul la viață și trebuie să înceteze de îndată”.
Concluziile experților au fost publicate în timp ce comunitatea internațională aștepta marți o eventuală ripostă israeliană la atacul cu rachete și drone al Iranului, de la sfârșitul săptămânii trecute.
Militarii israelieni au semnalat că o reacție va trebui să existe, iar Iranul a replicat că este gata să-i răspundă „în câteva secunde”.
- Te-ar putea interesa și: Israelul spune că va răspunde atacului iranian, dar nu vrea un nou război
Între timp, lideri internaționali au făcut apel la Israel și Iran să nu escaladeze conflictul, care amenință să complice și mai mult situația din Orientul Mijlociu. Israelienii luptă de jumătate de an, în Gaza, cu mari pierderi de vieți civile palestiniene, împotriva milițiilor Hamas, considerate teroriste inclusiv în SUA și Uniunea Europeană.
Agențiile ruse de știri au relatat marți că într-o convorbire telefonică cu președintele rus, Vladimir Putin, președintele iranian, Ebrahim Raisi, a spus că operațiunile militare ale țării sale împotriva Israelului au fost „limitate”, iar Teheranul nu are interesul să escaladeze tensiunile.
Ministra de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, a plecat marți spre Israel ca să discute detensionarea situației din Orientul Mijlociu. Ea a spus înaintea plecării, în compania ministrului de externe iordanian, că toți cei interesați în „de-escaladare” trebuie să conlucreze în aceste momente „dificile”.
România rămâne principala piață pentru exporturile din Republica Moldova
Aproape 70% din exporturile moldovenești au avut ca destinație țări membre ale Uniunii Europene, în primele două luni ale anului – un indicator în creștere cu 4,5%, față de perioada similară a anului trecut, arată date ale Biroului Național de Statistică, publicate marți, 16 aprilie.
Totuși, valoarea exporturilor a fost în scădere cu 12,5%, ajungând la puțin peste 600 de milioane dolari.
România rămâne în continuare principala piață de desfacere a mărfurilor moldovenești, cu o cotă de 32,1% din totalul exporturilor. Urmează Ucraina (7,5%), Germania (6,8%), Turcia (6,5%), Italia (5,6%), Cehia (5,0%), Polonia (4,3%) și SUA (3,2%). Exporturile în Rusia au fost de 3%, iar în Belarus – de numai 2,5%. Livrările de mărfuri în țările CSI au avut o cotă de 6,9% din totalul exporturilor (în scădere cu 2%), și o valoare de puțin peste 41 de milioane dolari (în scădere cu 31,4%).
Cota mărfurilor autohtone în structura exporturilor a fost de 78,6%, restul fiind mărfuri reexportate.
Moldova a exportat, în principal: mașini și aparate electrice – 16,6%, cereale și preparate pe bază de cereale – 12,8%, legume și fructe – 12,7%, semințe și fructe oleaginoase – 9%, îmbrăcăminte și accesorii – 6,7%, băuturi alcoolice și nealcoolice – 5,5%, dar și mobilă – 3,9%, și produse petroliere – 3,9%.
Valoarea reexporturilor de mărfuri străine a fost de 128,6 milioane dolari, cu 40,4% mai puțin comparativ cu perioada similară a anului trecut. După prelucrare, Moldova reexportă, mai ales, îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii; conductoare și transformatoare electrice; părți și accesorii de autovehicule; jucării; combustibili – benzină și motorină; ulei de floarea soarelui; medicamente ș.a.
- Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | Se împotmolește sau nu R. Moldova în datorii? Cum răspunde ministrul Finanțelor
Pe de altă parte, Moldova a importat, în primele două luni ale acestui an, mărfuri în valoare de 1 miliard 375 de milioane dolari. Valoarea importurilor este în scădere cu 7,5%.
Importurile din UE au avut o cotă de 47,3%, iar a celor din CSI - 3,8%.
Potrivit BNS, în ianuarie-februarie 2024, Moldova a importat cele mai multe mărfuri din Ucraina (19,3%), România (16,1%), China (11,2%), Turcia (7,0%), Germania (6,6%) și Italia (4,6%). Importurile din Federația Rusă au avut o cotă de 2,4%, iar cele din Belarus - de 1,1%.
În structura importurilor, ponderi importante le-au avut următoarele grupe de mărfuri: gaz și produse industriale obținute din gaz (11,8%), petrol, produse petroliere și produse înrudite (11,3%); mașini și aparate electrice (7,5%); vehicule rutiere (6,9%); produse medicinale și farmaceutice (3,7%); fructe și legume (3,2%); fire, țesături și articole textile (3,0%).
În ianuarie-februarie 2024, deficitul balanței comerciale a fost de peste 773 de milioane de dolari, cu 3,1% mai puțin, față de nivelul din perioada similară a anului trecut.
Balanța comercială cu țările Uniunii Europene a avut un deficit de peste 248 de milioane de dolari, iar cu țările CSI – 10,4 milioane de dolari SUA.
Sondaj: Maia Sandu ar obține un nou mandat prezidențial, din al doilea tur de scrutin
Maia Sandu ar putea obține un nou mandat prezidențial, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, însă nu din primul, ci numai din al doilea tur al scrutinului, potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie realizat de CBS Research, la comanda Comunității WatchDog Moldova.
Pentru Maia Sandu și-ar da votul 35,1% din totalul respondenților, în timp ce pentru fostul președinte, socialistul Igor Dodon, ar vota 15,8%.
Deocamdată, numai actuala șefă a statului și-a anunțat explicit intenția să candideze la prezidențialele din toamnă, precum și fostul primar al orașului Bălți, Renato Usatîi.
Prezentând rezultatele sondajului la o conferință de presă pe 16 aprilie, președintele WatchDog Moldova, Valeriu Pașa, a ținut să sublinieze „volatilitatea” preferințelor electoratului, aproape 12% din respondenți spunând că încă nu s-au decis pentru cine să voteze.
Sondajul a fost realizat în perioada 6-13 aprilie, pe un eșantion reprezentativ de aproximativ 1.000 de persoane, având o marjă de eroare de 3,1%.
Totodată, actualul partid de guvernare PAS ar obține 29,8% din sufragii, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, fiind urmat de Partidul Socialiștilor cu 16,2%, Partidul Șansa – 6,1% și de Partidul Comuniștilor – cu 4,9%. Aceste patru formațiuni ar avea cele mai multe șanse să intre în viitorul Parlament, după alegerile din 2025, potrivit rezultatelor sondajului, în timp ce cota indecișilor rămâne una foarte mare – de peste 19%.
- Te-ar putea interesa și: Referendumul privind aderarea la UE ar putea avea loc pe 20 octombrie
O altă întrebare a sondajului a fost dacă respondenții au auzit despre inițiativa PAS de a organiza un referendum la toamnă pentru a introduce în Constituție obiectivul aderării țării la UE. Numai 79,4% au spus că au auzit despre această propunere.
Rezultatele sondajului mai arată votul pro-UE în Moldova ar fi de 57%, iar pentru aderarea la Uniunea economică eurasiatică (Rusia-Belarus-Kazahstan) - 34,8%%, într-o ușoară scădere în ultimii ani.
Opțiunea aderării la NATO au susținut-o 34% din respondenți, o creștere de peste 10% în ultimul an, potrivit autorilor studiului. Peste 47% din respondenți au spun că ar vota împotriva aderării Moldovei la NATO.
Curtea Constituțională a avizat pozitiv inițiativa PAS privind referendumul pro-UE
Curtea Constituțională a avizat pozitiv inițiativa fracțiunii parlamentare PAS de modificare a Legii supreme printr-un referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Președinta Maia Sandu a salutat decizia Curții.
În avizul său, dat publicității marți, 16 aprilie, Curtea a constatat că „inițiativa de revizuire a Constituției nu afectează caracterul suveran, independent și unitar al statului Republica Moldova”, și nici „statutul de neutralitate permanentă” al acesteia.
De asemenea, conținutul inițiativei de revizuire a Constituției „nu presupune suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau ale garanțiilor acestora”, se mai spune în aviz.
Curtea consideră că „o eventuală accedere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu va submina supremația Constituției, în sistemul de drept național”. Republica Moldova „va rămâne o entitate suverană, menținându-și dreptul de a denunța tratatele internaționale, al căror membru nu mai dorește să fie”, se constată în aviz.
Majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a propus organizarea unui plebiscit constituțional pe 20 octombrie, la care cetățenii ar urma să răspundă la întrebarea: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
Totodată, un proiect de lege al PAS propune ca în preambulul Constituției să fie proclamată „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”, iar „integrarea în Uniunea Europeană” să fie declarată drept „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.
Proiectul mai prevede introducerea unui nou capitol în Legea supremă numit „Integrarea în Uniunea Europeană”, care stipulează aderarea la tratatele constitutive ale UE și supremația normelor europene asupra legislației moldovene.
Pe 9 aprilie, 46 deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate au cerut Curții Constituționale să avizeze cele două proiecte de decizii.
- Te-ar putea interesa și: Referendumul privind aderarea la UE ar putea avea loc pe 20 octombrie
Actuala guvernare ar dori să organizeze referendumul, cel mai probabil, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, la care șefa statului, Maia Sandu, a anunțat deja că va candida pentru un nou mandat.
Într-un mesaj pe Facebook, președinta Maia Sandu a salutat decizia Curții Constituționale din 16 aprilie, îndemnând cetățenii, dar și toate formațiunile politice și organizațiile civice, să se implice în organizarea referendumului pro-UE.
- Inițiativa organizării unui referendum pro-european a fost lansată de președinta Maia Sandu, în decembrie 2023. În scurt timp, majoritatea parlamentară PAS a modificat Codul Electoral așa încât referendumul să poată avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale și parlamentare.
- Opoziția parlamentară socialistă și comunistă a contestat amendamentul respectiv, însă Curtea Constituțională a răspuns, în luna martie, că un referendum poate avea loc concomitent cu orice fel de alegeri. Între timp, opoziția pro-rusă a anunțat că își va îndemna susținătorii să boicoteze referendumul.
- Majoritatea cetățenilor moldoveni ar susține aderarea țării la Uniunea Europeană, arată rezultatele a două sondaje de opinie, date publicității în lunile februarie și martie.
MAE a reactivat celula de criză, „în contextul situației de securitate din Orientul Mijlociu”
Ministerul moldovean de externe a reactivat celula de criză, „în contextul situației de securitate din Orientul Mijlociu”. Decizia vine la numai o zi după ce Chișinăul a emis o „atenționare”, recomandând cetățenilor moldoveni să evite călătoriile „neesențiale” în Israel.
Deocamdată, ambasada Moldovei la Tel-Aviv nu a primit nicio solicitare de la cetățenii săi din regiune, precizează MAE într-un mesaj pe rețele, adăugând că menține un contact permanent prin intermediul liniilor fierbinți.
Lideri din întreaga lume s-au arătat îngrijorați de o eventuală nouă escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu și au îndemnat la reținere, zilele acestea, în timp ce cabinetul de război din Israel analizează cum să riposteze la atacul aerian fără precedent al Iranului din weekendul trecut.
Teheranul a lansat peste 300 de rachete și drone asupra Israelului, pe 13 aprilie, aproape toate fiind doborâte de sistemele de apărare israeliene, ajutate de forțele aeriene din Statele Unite, Franța, Marea Britanie și Iordania.
- Te-ar putea interesa și: Israelul spune că va răspunde atacului iranian, dar nu vrea un nou război
Luni, MAE a recomandat cetățenilor moldoveni care se află sau planifică o călătorie în Israel să urmărească sursele oficiale de știri pentru „actualizări referitoare la situația din zonă și eventualele măsuri de siguranță adiționale”.
Ministerul a îndemnat cetățenii să fie responsabili, precauți, să își prioritizeze siguranța personală, să respecte instrucțiunile și regulile impuse de autorități și să evite expunerea în mod voluntar la riscuri nejustificate. De asemenea, a recomandat menținerea contactului cu ambasada din Israel pentru informații suplimentare și asistență consulară.
- Peste 20.000 de moldoveni se aflau legal în Israel în octombrie 2023, înaintea conflictului din Fâșia Gaza, declanșat de atacul terorist Hamas din 7 octombrie 2023. Potrivit autorităților, peste o lună, numărul acestora s-ar fi redus cu circa 3.000.
- În ciuda războiului, sute de moldoveni au plecat să muncească în sectorul construcțiilor din Israel, pe fondul unei crize a forței de muncă provocată de conflictul cu milițiile Hamas din Gaza.
- În ianuarie, ministerul israelian al Muncii și Locuințelor a anunțat că intenționa să recruteze aproximativ 1200 de muncitori moldoveni. La scurt timp, Chișinăul a „amânat” trimiterea muncitorilor, pe motiv că partea israeliană ar fi încălcat prevederile acordului în domeniul muncii dintre cele două țări. Totodată, autoritățile moldovene au invocat plângeri ale unor moldoveni „angajați să lucreze în zonele de conflict, cu risc ridicat”, precum și cazuri de „reținere” a pașapoartelor și „confiscare” a bagajelor acestora. În replică, ambasadorul Israelului, Joel Lion, a declarat că a există o „neînțelegere a situației din Israel” și că muncitorii moldoveni care nu se simt în siguranță pot pleca.
Incendiu la Bursa Veche din Copenhaga. Turla iconică s-a prăbușit
Un incendiu s-a produs marți la Bursa Veche (Boersen), una din cele mai cunoscute clădiri din capitala daneză Copenhaga, ducând la prăbușirea turlei, în imagini amintind incendiul din 2019 de la catedrala pariziană Notre-Dame.
Poliția a informat că nu există răniți, potrivit Reuters.
Imaginile video au înfățișat oameni cărând picturi de mari dimensiuni, într-un efort de a salva obiectele de patrimoniu din clădire.
„Imagini oribile de la Bursă. Cât de trist. O clădire iconică însemnând atât de mult pentru noi... Momentul nostru Notre-Dame”, a scris pe X (fostul Twitter) ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen.
Clădirea istorică, cu turla în forma a patru cozi de dragon împletite, se afla în proces de renovare.
Schelele din jurul clădirii au îngreunat efortul pompierilor de a ajunge la țintă, iar acoperișul de cupru a menținut temperatura ridicată, potrivit pompierilor danezi.
În operațiunea pompierilor a fost evacuat și Ministerul de Finanțe, aflat în vecinătate.
Nu au fost furnizate imediat informații despre cauza posibilă a incendiului.
Clădirea construită în stilul Renașterii olandeze, în secolul al XVII-lea, din ordinul regelui Christian IV, nu mai găzduiește bursa daneză, dar este sediul Camerei de Comerț a țării scandinave.
„400 de ani de patrimoniu cultural danez, în flăcări”, s-a lamentat ministrul danez al Culturii, Jakob Engel-Schmidt.
Israelul spune că va răspunde atacului iranian, dar nu vrea un nou război
Comandantul armatei israeliene, Lt. Gen. Herzi Halevi, a spus luni că Israelul încă se gândește ce măsuri să ia, dar a adăugat că valul de rachete și drone iraniene de la sfârșitul săptămânii trecute „va căpăta un răspuns”.
Halevi a făcut declarația în timpul vizitei la baza aeriană Nevatim, despre care Israelul spune că a suferit unele daune în atacul iranian de la sfârșitul săptămânii, când israelienii și aliații lor au interceptat aproape toate rachetele și dronele lansate de Teheran.
Într-o relatare care nu-și precizează sursele, un post TV israelian, Keshet 12 (Canal 12) a informat că liderii israelieni ar fi decis la ședința Cabinetului de război să riposteze „limpede și puternic” împotriva Iranului, într-un mesaj că „Israelul nu permite ca un atac de asemenea amploare împotriva sa să fie lăsat fără reacție”.
Tot Canal 12 a relatat însă, ca și unele televiziuni și servere de știri americane, că Israelul nu vrea ca riposta lui să declanșeze un război regional.
NBC a speculat că Israelul ar putea lovi ținte în afara teritoriului Iranului.
Site-ul de știri Axios a relatat că ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, i-a spus omologului său american într-o convorbire telefonică, la 14 aprilie că Israelul „nu are de ales”, fiind obligat să răspundă atacului Iranului, dat fiind faptul că acesta a folosit rachete balistice.
La rândul lui, Teheranul a spus prin vocea unui diplomat de rang înalt că va răspunde „imediat și în forță” oricărui eventual atac israelian.
