Noul serviciu social, numit „Asistență personală” cu specializare înaltă, va reangaja asistenții personali din Chișinău începând cu luna mai. Între timp, ministerul Muncii și Protecției Sociale le-a alocat acestora plăți compensatorii de 5.000 de lei în luna martie și a început să facă plățile pentru luna aprilie, a declarat, în ședința de miercuri a guvernului, ministrul Alexei Buzu.

Potrivit deciziei executivului, noua structură este creată pentru a presta servicii în cazul în care acestea nu pot fi organizate și gestionate de autoritățile administrației publice locale.

„Prestatorul” serviciului va fi Agenția pentru Gestionarea Serviciilor Sociale cu Specializare Înaltă (AGSSSI), Agenția Teritorială de Asistență Socială, dar și structurile responsabile de asistență socială și protecție a drepturilor copilului din municipiul Chișinău și din autonomia găgăuză, precum și asociațiile obștești, fundațiile și instituțiile private.

Gestionarea și prestarea serviciului de către AGSSSI va necesita mijloace financiare suplimentare, estimate la 100.704,86 mii lei, pentru majorarea numărului de angajați ai agenției.

• Te-ar putea interesa și: Cine plătește asistenții personali din Chișinău? „Primăria și guvernul se judecă, dar suferă cei mai necăjiți oameni”

„Intervenția” autorităților centrale a fost motivată prin incapacitatea primăriei Chișinău de a organiza și presta serviciul respectiv. Executivul acuză primăria capitalei de faptul că a concediat „ilegal”, în lunile ianuarie-aprilie, peste 760 de asistenți personali și a redus norma de muncă la alți 475.

• Guvernul PAS și primarul de opoziție, Ion Ceban, se acuză reciproc de faptul că asistenții personali din Chișinău au rămas fără sprijin financiar.
• Disputa, care a ajuns între timp în justiție, a început în luna ianuarie, când guvernul a preluat de la autoritățile locale finanțarea serviciului „Asistență personală”, cu excepția municipiului Chișinău și autonomiei găgăuze, spunând că acestea ar avea suficiente resurse.
• Primăria capitalei afirmă că reforma guvernului este discriminatorie. Invocând austeritatea bugetară, municipalitatea a concediat o parte din asistenți de vârstă pensionară și a redus salariile celorlalți cu 50-70%, iar apoi nu a prelungit contractele de muncă ce au expirat.
• De la începutul anului, zeci de asistenți personali și persoane cu nevoi speciale de care au grijă au protestat, în repetate rânduri, atât în fața guvernului, cât și la Primăria Chișinău.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Autoritățile din Amsterdam vor permite începând din 2028 acostarea a maximum 1.150 de nave de croazieră fluviale pe an. În 2023 au fost 2.125, cu 500.000 de turiști.

„Croazierele pe râuri contribuie la aglomerație și emiterea de gaze de eșapament în oraș prin intermediul turiștilor, șederilor peste noapte, tranzitului cu autobuze și al distribuției de bunuri”, au spus autoritățile din Amsterdam citate de DPA, explicând că mulți din pasagerii navelor vizate obișnuiesc să doarmă o noapte în oraș, înainte sau după călătorie.

Anul trecut, autoritățile din Amsterdam au decis să interzică navele de croazieră oceanice, de mare capacitate, ordonând mutarea terminalului care le deservește în afara orașului.

Amsterdam este doar unul din orașele europene care iau măsuri împotriva supraturismului. Veneția a anunțat o taxă de 5 dolari pe zi pentru cei care vin în centrul istoric numai pentru câteva ore, limitând și mărimea grupurilor de turiști în 29 de zile din sezonul cel mai aglomerat, iar Atena a limitat la 20.000 de mii pe zi numărul persoanelor care pot vizita Acropola.

• Te-ar putea interesa și: Turismul european, noroc sau blestem? Orașele riscă să se sufoce din nou sub valul de turiști

Cehia a pregătit o strategie pentru a convinge turiștii să viziteze și alte orașe și regiuni decât capitala supravizitată Praga, iar Barcelona, care a primit în 2022 aproape 10 milioane de turiști, s-a alăturat la 1 aprilie orașelor care măresc „taxa de turism”, cifrată acum la 3.25 euro pe noapte.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Peste 13 mii de cetățeni moldoveni care se află, în prezent, în Israel vor putea beneficia de procedura simplificată la perfectarea permiselor de conducere locale, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, prezentând proiectul deciziei în ședința de miercuri a guvernului.

Astfel, deținătorii de permise auto moldovenești nu vor trebui să susțină examene suplimentare pentru preschimbarea acestor acte în Israel.

Ministrul a precizat că scopul proiectului este să faciliteze conversiunea permiselor de conducere și să asigure recunoașterea reciprocă a acestora între Republica Moldova și Israel. Totodată, acordul se înscrie în politicile guvernului de sprijinire a cetățenilor moldoveni din diaspora.

• Până acum, Republica Moldova a semnat trei tratate ce reglementează conversiunea și recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere - cu Turcia, Lituania și Italia, precum și o declarație de intenție cu Germania pentru transcrierea permiselor de conducere.
• Acordul cu statul Israel menționează importanța conversiunii și recunoașterii reciproce a permiselor auto pentru ambele părți și urmărește consolidarea relațiilor de prietenie existente, se spune într-o notă informativă la proiectul de decizie a guvernului.
• Semnarea acordului a avut loc pe 20 martie 2024, la Tel-Aviv, de către ambasadorul moldovean, Alexandr Roitman, și ministrul israelian al Transporturilor, Miri Regev.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

„Federația Rusă poartă de mai bine de doi ani un război de agresiune împotriva Ucrainei, pe care Franța îl condamnă în termenii cei mai puternici”, au spus organizatorii.

„Cu toate acestea, Rusia va fi invitată să fie reprezentată, pentru a onora importanța sacrificiului popoarelor sovietice și contribuția lor la victoria din 1945”, se mai spune într-un comunicat de presă al comisiei de organizare, alcătuită din funcționari de stat.

URSS nu a participat la Debarcarea din Normandia, în care 4.100 de ambarcațiuni cu peste 150.000 de soldați, mai ales americani și britanici, au câștigat un cap de pod în nordul Franței, continuându-și apoi ofensiva spre est până la capitularea Germaniei în mai 1945.

În ultimele zile, presa franceză și cea rusă au publicat informații contradictorii despre nivelul de reprezentare a Moscovei la festivitățile din 6 iunie, la care vor fi prezenți lideri din toată lumea - primele de acest fel care se țin după invazia rusească pe scară largă din Ucraina, din februarie 2022.

• Te-ar putea interesa și: Macron spune că nu are nicio îndoială că Rusia va lua în vizor Jocurile Olimpice de la Paris

Vladimir Putin a participat la a 70-a aniversare a evenimentului, la puțin timp după anexarea Crimeii de către Rusia în martie 2014, întâlnindu-se în marginea manifestărilor cu președintele SUA, Barack Obama, dar și cu președintele de atunci al Ucrainei, Petro Poroșenko.

AFP notează că era puțin probabil ca Parisul să-l invite de această dată pe liderul rus, care iese rar din țară, inclusiv pentru că este acuzat de crime de război de către Curtea Penală Internațională.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Un comunicat al MAE precizează că Mihai Popșoi va avea întrevederi cu mai mulți oficiali americani, printre care secretarul de stat adjunct al SUA pentru management și resurse, Richard Verma; asistentul special al președintelui Joe Biden, Michael Carpenter; copreședinții grupului de prietenie pentru Moldova din cadrul Congresului SUA, Michael Lawler și Deborah K Ross.

Totodată, ministrul va participa la Convenția Moldo-Americană, care a ajuns la cea de a 10-a ediție, o platformă ce reunește în fiecare an personalități politice, academice, culturale, oameni de afaceri, studenți sau activiști civici, cu scopul de a întări legăturile dintre cele două state. La ediția din mai 2023, la Chicago, a fost prezentă și președinta Maia Sandu.

Mihai Popșoi va participa pentru prima dată în calitate de ministru de Externe la reuniunea Dialogului Strategic Republica Moldova - Statele Unite ale Americii. Dialogul Strategic, lansat în 2014, este o platformă de cooperare aprofundată între cele două țări. După o pauză de câțiva ani, el fost relansat în 2017 și apoi în 2022, după invazia rusă în Ucraina. Ultima reuniune a acestei platforme a avut loc în martie 2023, la Chișinău.

• Te-ar putea interesa și: Mihai Popșoi: R. Moldova este „precaută” cu sancțiunile anti-ruse pentru a evita „reacții negative” ale Moscovei

Șeful diplomației moldovene va ține și o lecție publică la Georgetown University, unde va vorbi despre agenda de reforme a Guvernului de la Chișinău, consecințele regionale ale războiului din Ucraina, precum și despre „progresele” Republicii Moldova în parcursul său de aderare la Uniunea Europeană.

• Ultima vizită oficială în SUA a unui înalt demnitar din Republica Moldova a fost cea a președintei Maia Sandu, în decembrie 2022. La întrevederile cu oficiali de la Washington, Maia Sandu a spus că Moldova își dorește să aprofundeze Dialogul Strategic cu SUA, unul dintre principalii săi parteneri de dezvoltare.
• În februarie 2023, Maia Sandu s-a întâlnit, la Varșovia, cu președintele SUA, Joe Biden, cu care a discutat despre consecințele războiului din Ucraina, solicitând sprijinul Americii pentru consolidarea rezilienței economice a Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Prozorov, auto-exilat de mai mulți ani în Rusia, cetățean rus, a fost rănit ușor în explozia unei bombe controlate prin radio plasată sub mașina lui la 12 aprilie, la Moscova. Bomba a explodat când a pornit motorul.

Potrivit Interfax, FSB spune că moldoveanul cu cetățenie dublă, născut în anul 1994, care nu este numit, ar fi adus în Rusia substanțele folosite în atentat, camuflate ca „produse pentru manichiură și coafură”, trecându-le prin mai multe țări din Europa Centrală și de Est.

FSB susține că ordinul uciderii lui Prozorov, în vârstă de 48 de ani, a fost dat de Vasili Maliuk, șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SSU).

Agenția rusă de stat TASS susține că moldoveanul reținut ar fi mărturisit că a adus încărcătura explozivă, predând-o celui suspectat de a fi autorul atacului, un rus a cărui arestare a fost anunțată marți.

Ca și moldoveanul, rusul și-ar fi mărturisit vina, susține FSB.

Prozorov a ajuns în atenția opiniei publice în 2019, când a spus la o conferință de presă la Moscova că ar fi spionat pentru Rusia în interiorul Serviciului de Securitate al Ucrainei după înlăturarea de la putere a președintelui pro-rus Viktor Ianokovici, în 2014.

La câteva ore după atentatul de la 12 aprilie, după ce a fost tratat la spital. Prozorov a publicat pe rețele un video în care spune că este sănătos și acuză de „terorism” regimul de la Kiev.

„Sunt viu și voi continua să dau în vileag crimele autorităților ucrainene”, a spus Prozorov.

Autoritățile ucrainene spun că el a fost demis din SSU pentru incompetență în 2018. Presa ucraineană a relatat că Prozorov s-ar fi „mândrit” cu participarea la doborârea avionului de pasageri malaezian deasupra Donbasului în 2014.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Suma reprezintă o cofinanțare de 40% a proiectului, din valoarea totală a acestuia de 77 de milioane de euro. Alte 40% urmează să fie finanțate prin Banca Europeană de Investiții, iar restul de 20% (15,4 milioane de euro) – de Uniunea Europeană, a precizat, în cadrul ședinței, directorul întreprinderii „Moldelectrica”, Constantin Borosan.

Acordul de împrumut cu BERD, ce urmează să fie ratificat de Parlament, prevede cofinanțarea construcției unei linii electrice aeriene cu tensiunea de 400 kV, care va interconecta orașele Bălți și Suceava. Din aceeași tranșă va fi extinsă stația electrică de la Bălți, cu o capacitate de 400 kV, și vor fi efectuate lucrări de reabilitare a rețelelor de transport a energiei electrice din Republica Moldova.

Autoritățile moldovene consideră că proiectul este „un pas important” pentru asigurarea securității energetice a țării. Totodată, acesta ar oferi oportunități pentru dezvoltarea altor surse de energie, inclusiv din surse regenerabile.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | De ce a fost amânată din nou construcția liniei care va aduce curent din România?

Premierul Dorin Recean a declarat, în timpul ședinței, că interconexiunile energetice cu România i-ar permite Republicii Moldova să treacă, gradual, de la componenta de securitate la cea economică în domeniul energetic. „Acest proiect va crea și premisele necesare ca Republica Moldova să devină chiar exportator de energie electrică regenerabilă”, a declarat șeful guvernului de la Chișinău.

Construcția liniei electrice aeriene de interconexiune de 400 kV Bălți-Suceava face parte din Planul național de dezvoltare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2026.

• Acordul cu BERD a fost semnat pe 13 martie 2024. Directoarea BERD în R. Moldova, Catarina Bjorlin Hansen, declara, cu acea ocazie, că această interconexiune între Republica Moldova și România „va fortifica securitatea energetică pe ambele maluri” ale Prutului.
• O altă linie electrică aeriană de 400 kV pe direcția Vulcănești-Chișinău, care unește sistemul energetic al Republicii Moldova cu cel al României (ocolind regiunea transnistreană), urmează să fie construită până în 2025. Proiectul a fost aprobat în 2019, însă lucrările propriu-zise au demarat abia în martie 2024.
• Președinta Maia Sandu declara, în luna martie, că linia electrică Vulcănești-Chișinău este „unul dintre cele mai importante proiecte de la independență încoace” și „un punct de cotitură” pentru asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova. Ea a spus că „se lucrează” și la alte linii de interconectare cu România și Ucraina - pe direcțiile Strășeni-Gutinaș și Vulcănești-Arciz (din regiunea Odesa).

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Legea numită inițial „a agenților străini”, promovată de partidul de guvernământ Visul Georgian, obligă organizațiile cu finanțare externă care au activități „politice” să se înregistreze ca atare la autorități.

În Rusia, o lege similară este folosită de Kremlin ca să reducă la tăcere disidenții și presa incomodă.

Luni, legea georgiană a fost aprobată de o comisie din Parlament. Marți a început dezbaterea în plen, iar miercuri, în timp ce începea al treilea protest de stradă, a venit știrea votării legii în prima lectură din trei necesare.

Luni și marți mari mulțimi s-au adunat la Parlament să protesteze împotriva „legii rusești”, având loc arestări și ciocniri cu forțele de ordine.

Promotorii legii spun că ea nu este inspirată de legislația rusă, ci de cea din țări democratice ca SUA sau Australia, și are ca scop numai să asigure transparența vieții publice.

Criticii, inclusiv președinta pro-europeană Salome Zurabișvili, spun că legea, criticată și de Bruxelles, contravine aspirațiilor țării de aderare la UE.

„Visul Georgian este Visul Rusiei”, a spus recent președinta, aflată în conflict deschis cu executivul.

Miercuri, în dispută s-a amestecat și Moscova. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, a spus că legea georgiană este folosită pentru a „alimenta sentimente antirusești” în țara din regiunea Caucazului de Sud.

• Te-ar putea interesa și: Georgia, criticată de NATO și UE pentru reintroducerea în Parlament a legii „agenților străini”

Peskov a insistat, ca și guvernul de la Tbilisi, că legea georgiană a fost inspirată de modelul american, nu rusesc și a insinuat că protestele de stradă ar fi rezultatul unor „impulsuri din afară”.

Statele Unite au aprobat în 1938, în ajunul celui de-al doilea război mondial, o lege a „agenților străini” aflată încă în vigoare. Ea este criticată uneori de țări străine aflate în relații reci cu SUA, dar nu s-au constatat cazuri când ar fi fost folosită să îngrădească serios drepturi civile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Mitropolitul Moldovei Vladimir, care conduce biserica subordonată Patriarhiei Ruse, a spus că recensământul reprezintă „un proces vital” pentru „planificarea și dezvoltarea societății” și i-a îndemnat pe preoți și credincioși să sprijine recenzorii în misiunea lor de a colecta date precise.

„Recensământul reprezintă o oportunitate unică de a contribui la modelarea viitorului nostru colectiv. Este un act de responsabilitate civică și morală”, se spune în mesajul ÎPS Vladimir, publicat pe site-ul Mitropoliei Moldovei.

Prelații Mitropoliei Moldovei au sprijinit și în trecut, se pare, eforturile autorităților de a organiza recensăminte în Republica Moldova și au făcut adesea referiri la datele din 2014, potrivit cărora 96,8% din cetățenii țării s-au identificat ca fiind creștin ortodocși.

• Te-ar putea interesa și: „Unde erați la miezul nopții?” | Cum au fost formulate întrebările pentru recensământ și de ce sunt importante
  

Într-un rar mesaj către enoriașii Mitropoliei Basarabiei, subordonată canonic Bisericii Ortodoxe Române, Mitropolitul Petru a spus că recensământul este un prilej oportun pentru a „mărturisi cine suntem, de unde venim și în ce credem”.

Mitropolitul Basarabiei i-a îndemnat pe credincioși să se implice „cu fervoare și responsabilitate” în procesul recensământului și să își declare „apartenența etnică prin naționalitatea românească, limba română și credința ortodoxă”.

„Naționalitatea românească este un temei de unitate și solidaritate pentru întreaga noastră comunitate, indiferent de granițe și de contexte istorice”, a spus ÎPS Petru. Despre limba română, mitropolitul a zis că este „comoara cea mai de preț a identității noastre culturale și lingvistice”. Iar credința ortodoxă a descris-o ca fiind „piatra de temelie a identității noastre spirituale și religioase”.

• Recensământul populației și locuințelor a început pe 8 aprilie și se va încheia pe 7 iulie. Este al treilea recensământ organizat după declararea independenței Republicii Moldova.
• La o săptămână de la începutul colectării datelor, directorul Biroului Național de Statistică (BNS), Oleg Cara, a declarat, la o conferință de presă, că populația este în mare parte receptivă, deși formularea și relevanța unor întrebări din chestionar au stârnit critici. Recenzorii au fost instruiți însă să răspundă tuturor nelămuririlor respondenților.
  ### Vezi și... ###

  Podcastul Reporterii | Unde a ajuns conflictul dintre mitropolii

„Asta nu s-ar fi întâmplat dacă Ucraina ar fi primit suficiente echipamente antiaeriene și dacă ar fi fost destulă convingere în lume să combatem teroarea rusească”, a scris Zelenski pe rețele.

Miercuri dimineață, rachetele rusești au lovit un bloc de locuințe cu opt etaje din centrul orașului cu 250.000 de locuitori aflat la 150 km de Kiev, lângă granița cu Rusia și Belarus.

Primarul orașului a spus că 18 persoane au fost rănite.

Associated Press notează că atacul vine într-un moment când războiul din Ucraina, intrat în al treilea an, se apropie de un posibil punct de cotitură, întrucât slăbirea sprijinului occidental pentru Ucraina o lasă „la cheremul” forțelor armate mai mari ale Rusiei.

Marți seară, speakerul Camerei Reprezenanților din Congresul SUA , Mike Johnson, a eșuat în tentativa de a grăbi aprobarea ajutorului de zeci de miliarde de dolari pentru Ucraina prin separarea lui de ajutorul pentru Israel sau Taiwan.

Agențiile de presă spun că deblocarea ajutorului american devine astfel improbabilă cel puțin săptămâna aceasta.

Într-un mesaj video publicat marți, președintele ucrainean Zelenski a sugerat că aliații occidentali ar trebui să ajute Ucraina așa cum au ajutat Israelul la 13 aprilie, când SUA și Marea Britanie au doborât cu propriile forțe rachete lansate de Iran.

„De ce unele vieți umane ar fi mai importante decât altele?”, s-a întrebat retoric liderul de la Kiev, sugerând că teroarea de stat practicată de Iran ar fi egală cu aceea a Rusiei împotriva țării sale.

În mesajul său video, Zelenski a mulțumit explicit cancelarului german Olaf Scholz, care s-ar fi pus în fruntea liderilor care caută revigorarea efortului de ajutorare a Ucrainei, discutând în plus cu China posibilul ei rol în ajungerea la pace.

Embed Răspândește

„Putin îl așteaptă pe Trump”: Fostul consilier pe securitate națională al Casei Albe își exprimă temerile privind Ucraina și NATO

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:37 0:00

Raportul citat de Europa Liberă România spune că în Republica Moldova este esențială „menținerea continuității unei guvernări pro-europene” și după 2025, când vor avea loc în Moldova alegeri parlamentare, pentru „asigurarea ireversibilității traseului occidental al Republicii Moldova”.

„Capacitatea instituțională redusă, precaritatea sistemului de apărare și perspectiva extinderii agresiunii militare ruse și asupra Republicii Moldova au impus menținerea unui nivel ridicat de vigilență, dar și de asistență în raport cu statul vecin. În acest proces, România a acționat pentru sprijinirea cauzei Republicii Moldova la nivel internațional și pentru coagularea sprijinului partenerilor, iar intern pentru susținerea eforturilor de reformă instituțională în domenii multiple”, se mai spune în raport.

Documentul, trimis marți Parlamentului de președintele Klaus Iohannis, detaliază principalele obiective ale serviciilor de informații „ostile”.

„Federația Rusă a fost principalul actor politic și militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate. Provocările de natură militară au continuat să fie generate de acțiunile Moscovei pentru prezervarea și consolidarea influenței asupra statelor din acest areal și pentru proiectarea propriilor ambiții geopolitice”, arată raportul, consultat de G4Media și Euractiv.

Printre aceste acțiuni ostile s-ar fi numărat:

• încercări de penetrare informativă a instituțiilor cu responsabilități în domeniul apărării și securității, cu derularea de acțiuni pentru obținerea informațiilor de interes;
• culegerea de informații referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina, privind exercițiile naționale și multinaționale desfășurate, prezența aliată pe teritoriul național, tehnica și echipamentele din dotare;
• penetrarea infrastructurilor critice de comunicaţii şi informatice;
• subminarea, prin dezinformare şi propagandă a încrederii românilor în Armată şi aliaţi, în factorul decizional şi în capacitatea instituţiei militare naţionale de a-şi îndeplini misiunile, prin derularea unor acţiuni asociate agresiunilor informaţionale.

Raportul mai subliniază și că acțiunile din vara anului 2023 întreprinse de Kremlin, pe fondul denunțării Acordului privind tranzitul de cereale, au adus războiul la granița cu România și NATO, prin atacurile rusești cu drone asupra porturilor dunărene ucrainene.

„Nicio țară nu are dreptul să priveze oameni de dreptul lor la viață prin operațiuni militare în străinătate, nici măcar când contracarează terorismul”, se spune în raportul experților aflați în slujba biroului ONU pentru misiuni umanitare (OCHA). „Uciderile în țări străine sunt arbitrare când nu sunt autorizate de legile internaționale”.

Israelul nici nu a negat, nici nu a confirmat atacul din prima zi a lunii, din capitala Siriei, soldat cu moartea mai multor persoane, inclusiv a unor comandanți militari iranieni.

Israelul nu comentează niciodată asemenea incidente în detaliu, dar se știe că în trecut a „lichidat” cu succes lideri inamici în terțe țări. Chiar marți, radioul militar israelian a relatat că o lovitură aeriană israeliană în Liban a ucis un comandat de rang înalt al milițiilor Hezbollah, sprijinite de Iran.

Experții citați de Guardian au spus că Israelul nu a prezentat dovezi că s-ar fi aflat în auto-apărare lovind o țintă din Siria la 1 aprilie, nefiind limpede dacă Iranul pregătea la acea dată vreun atac armat în Israel, inclusiv prin aliații săi.

Iranul a răspuns la 13 aprilie cu un val de rachete și drone în direcția Israelului, fără să-i provoace daune semnificative, grație apărării antiaeriene eficiente a țării țintite. Rachetele iraniene au trecut inclusiv prin spațiul aerian al unor țări neimplicate în conflict, ca Iordania sau Irak.

Raportul ONU publicat marți mai spune că „ripostele militare între Israel și Iran violează dreptul la viață și trebuie să înceteze de îndată”.

Concluziile experților au fost publicate în timp ce comunitatea internațională aștepta marți o eventuală ripostă israeliană la atacul cu rachete și drone al Iranului, de la sfârșitul săptămânii trecute.

Militarii israelieni au semnalat că o reacție va trebui să existe, iar Iranul a replicat că este gata să-i răspundă „în câteva secunde”.

• Te-ar putea interesa și: Israelul spune că va răspunde atacului iranian, dar nu vrea un nou război

Între timp, lideri internaționali au făcut apel la Israel și Iran să nu escaladeze conflictul, care amenință să complice și mai mult situația din Orientul Mijlociu. Israelienii luptă de jumătate de an, în Gaza, cu mari pierderi de vieți civile palestiniene, împotriva milițiilor Hamas, considerate teroriste inclusiv în SUA și Uniunea Europeană.

Agențiile ruse de știri au relatat marți că într-o convorbire telefonică cu președintele rus, Vladimir Putin, președintele iranian, Ebrahim Raisi, a spus că operațiunile militare ale țării sale împotriva Israelului au fost „limitate”, iar Teheranul nu are interesul să escaladeze tensiunile.

Ministra de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, a plecat marți spre Israel ca să discute detensionarea situației din Orientul Mijlociu. Ea a spus înaintea plecării, în compania ministrului de externe iordanian, că toți cei interesați în „de-escaladare” trebuie să conlucreze în aceste momente „dificile”.

Totuși, valoarea exporturilor a fost în scădere cu 12,5%, ajungând la puțin peste 600 de milioane dolari.

România rămâne în continuare principala piață de desfacere a mărfurilor moldovenești, cu o cotă de 32,1% din totalul exporturilor. Urmează Ucraina (7,5%), Germania (6,8%), Turcia (6,5%), Italia (5,6%), Cehia (5,0%), Polonia (4,3%) și SUA (3,2%). Exporturile în Rusia au fost de 3%, iar în Belarus – de numai 2,5%. Livrările de mărfuri în țările CSI au avut o cotă de 6,9% din totalul exporturilor (în scădere cu 2%), și o valoare de puțin peste 41 de milioane dolari (în scădere cu 31,4%).

Cota mărfurilor autohtone în structura exporturilor a fost de 78,6%, restul fiind mărfuri reexportate.

Moldova a exportat, în principal: mașini și aparate electrice – 16,6%, cereale și preparate pe bază de cereale – 12,8%, legume și fructe – 12,7%, semințe și fructe oleaginoase – 9%, îmbrăcăminte și accesorii – 6,7%, băuturi alcoolice și nealcoolice – 5,5%, dar și mobilă – 3,9%, și produse petroliere – 3,9%.

Valoarea reexporturilor de mărfuri străine a fost de 128,6 milioane dolari, cu 40,4% mai puțin comparativ cu perioada similară a anului trecut. După prelucrare, Moldova reexportă, mai ales, îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii; conductoare și transformatoare electrice; părți și accesorii de autovehicule; jucării; combustibili – benzină și motorină; ulei de floarea soarelui; medicamente ș.a.

• Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | Se împotmolește sau nu R. Moldova în datorii? Cum răspunde ministrul Finanțelor

Pe de altă parte, Moldova a importat, în primele două luni ale acestui an, mărfuri în valoare de 1 miliard 375 de milioane dolari. Valoarea importurilor este în scădere cu 7,5%.

Importurile din UE au avut o cotă de 47,3%, iar a celor din CSI - 3,8%.

Potrivit BNS, în ianuarie-februarie 2024, Moldova a importat cele mai multe mărfuri din Ucraina (19,3%), România (16,1%), China (11,2%), Turcia (7,0%), Germania (6,6%) și Italia (4,6%). Importurile din Federația Rusă au avut o cotă de 2,4%, iar cele din Belarus - de 1,1%.

În structura importurilor, ponderi importante le-au avut următoarele grupe de mărfuri: gaz și produse industriale obținute din gaz (11,8%), petrol, produse petroliere și produse înrudite (11,3%); mașini și aparate electrice (7,5%); vehicule rutiere (6,9%); produse medicinale și farmaceutice (3,7%); fructe și legume (3,2%); fire, țesături și articole textile (3,0%).

În ianuarie-februarie 2024, deficitul balanței comerciale a fost de peste 773 de milioane de dolari, cu 3,1% mai puțin, față de nivelul din perioada similară a anului trecut.

Balanța comercială cu țările Uniunii Europene a avut un deficit de peste 248 de milioane de dolari, iar cu țările CSI – 10,4 milioane de dolari SUA.

### Vezi și... ###

Vinurile din Georgia revin pe piața rusă, devansând vinurile italiene

Pentru Maia Sandu și-ar da votul 35,1% din totalul respondenților, în timp ce pentru fostul președinte, socialistul Igor Dodon, ar vota 15,8%.

Deocamdată, numai actuala șefă a statului și-a anunțat explicit intenția să candideze la prezidențialele din toamnă, precum și fostul primar al orașului Bălți, Renato Usatîi.

Prezentând rezultatele sondajului la o conferință de presă pe 16 aprilie, președintele WatchDog Moldova, Valeriu Pașa, a ținut să sublinieze „volatilitatea” preferințelor electoratului, aproape 12% din respondenți spunând că încă nu s-au decis pentru cine să voteze.

Sondajul a fost realizat în perioada 6-13 aprilie, pe un eșantion reprezentativ de aproximativ 1.000 de persoane, având o marjă de eroare de 3,1%.

Totodată, actualul partid de guvernare PAS ar obține 29,8% din sufragii, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, fiind urmat de Partidul Socialiștilor cu 16,2%, Partidul Șansa – 6,1% și de Partidul Comuniștilor – cu 4,9%. Aceste patru formațiuni ar avea cele mai multe șanse să intre în viitorul Parlament, după alegerile din 2025, potrivit rezultatelor sondajului, în timp ce cota indecișilor rămâne una foarte mare – de peste 19%.

• Te-ar putea interesa și: Referendumul privind aderarea la UE ar putea avea loc pe 20 octombrie

O altă întrebare a sondajului a fost dacă respondenții au auzit despre inițiativa PAS de a organiza un referendum la toamnă pentru a introduce în Constituție obiectivul aderării țării la UE. Numai 79,4% au spus că au auzit despre această propunere.

Rezultatele sondajului mai arată votul pro-UE în Moldova ar fi de 57%, iar pentru aderarea la Uniunea economică eurasiatică (Rusia-Belarus-Kazahstan) - 34,8%%, într-o ușoară scădere în ultimii ani.

Opțiunea aderării la NATO au susținut-o 34% din respondenți, o creștere de peste 10% în ultimul an, potrivit autorilor studiului. Peste 47% din respondenți au spun că ar vota împotriva aderării Moldovei la NATO.

### Vezi și... ###

Curtea Constituțională a avizat pozitiv inițiativa PAS privind referendumul pro-UE

În avizul său, dat publicității marți, 16 aprilie, Curtea a constatat că „inițiativa de revizuire a Constituției nu afectează caracterul suveran, independent și unitar al statului Republica Moldova”, și nici „statutul de neutralitate permanentă” al acesteia.

De asemenea, conținutul inițiativei de revizuire a Constituției „nu presupune suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau ale garanțiilor acestora”, se mai spune în aviz.

Curtea consideră că „o eventuală accedere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu va submina supremația Constituției, în sistemul de drept național”. Republica Moldova „va rămâne o entitate suverană, menținându-și dreptul de a denunța tratatele internaționale, al căror membru nu mai dorește să fie”, se constată în aviz.

Majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a propus organizarea unui plebiscit constituțional pe 20 octombrie, la care cetățenii ar urma să răspundă la întrebarea: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Totodată, un proiect de lege al PAS propune ca în preambulul Constituției să fie proclamată „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”, iar „integrarea în Uniunea Europeană” să fie declarată drept „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

Proiectul mai prevede introducerea unui nou capitol în Legea supremă numit „Integrarea în Uniunea Europeană”, care stipulează aderarea la tratatele constitutive ale UE și supremația normelor europene asupra legislației moldovene.

Pe 9 aprilie, 46 deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate au cerut Curții Constituționale să avizeze cele două proiecte de decizii.

• Te-ar putea interesa și: Referendumul privind aderarea la UE ar putea avea loc pe 20 octombrie

Actuala guvernare ar dori să organizeze referendumul, cel mai probabil, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, la care șefa statului, Maia Sandu, a anunțat deja că va candida pentru un nou mandat.

Într-un mesaj pe Facebook, președinta Maia Sandu a salutat decizia Curții Constituționale din 16 aprilie, îndemnând cetățenii, dar și toate formațiunile politice și organizațiile civice, să se implice în organizarea referendumului pro-UE.

• Inițiativa organizării unui referendum pro-european a fost lansată de președinta Maia Sandu, în decembrie 2023. În scurt timp, majoritatea parlamentară PAS a modificat Codul Electoral așa încât referendumul să poată avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale și parlamentare.
• Opoziția parlamentară socialistă și comunistă a contestat amendamentul respectiv, însă Curtea Constituțională a răspuns, în luna martie, că un referendum poate avea loc concomitent cu orice fel de alegeri. Între timp, opoziția pro-rusă a anunțat că își va îndemna susținătorii să boicoteze referendumul.
• Majoritatea cetățenilor moldoveni ar susține aderarea țării la Uniunea Europeană, arată rezultatele a două sondaje de opinie, date publicității în lunile februarie și martie.

Deocamdată, ambasada Moldovei la Tel-Aviv nu a primit nicio solicitare de la cetățenii săi din regiune, precizează MAE într-un mesaj pe rețele, adăugând că menține un contact permanent prin intermediul liniilor fierbinți.

Lideri din întreaga lume s-au arătat îngrijorați de o eventuală nouă escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu și au îndemnat la reținere, zilele acestea, în timp ce cabinetul de război din Israel analizează cum să riposteze la atacul aerian fără precedent al Iranului din weekendul trecut.

Teheranul a lansat peste 300 de rachete și drone asupra Israelului, pe 13 aprilie, aproape toate fiind doborâte de sistemele de apărare israeliene, ajutate de forțele aeriene din Statele Unite, Franța, Marea Britanie și Iordania.

• Te-ar putea interesa și: Israelul spune că va răspunde atacului iranian, dar nu vrea un nou război

Luni, MAE a recomandat cetățenilor moldoveni care se află sau planifică o călătorie în Israel să urmărească sursele oficiale de știri pentru „actualizări referitoare la situația din zonă și eventualele măsuri de siguranță adiționale”.

Ministerul a îndemnat cetățenii să fie responsabili, precauți, să își prioritizeze siguranța personală, să respecte instrucțiunile și regulile impuse de autorități și să evite expunerea în mod voluntar la riscuri nejustificate. De asemenea, a recomandat menținerea contactului cu ambasada din Israel pentru informații suplimentare și asistență consulară.

• Peste 20.000 de moldoveni se aflau legal în Israel în octombrie 2023, înaintea conflictului din Fâșia Gaza, declanșat de atacul terorist Hamas din 7 octombrie 2023. Potrivit autorităților, peste o lună, numărul acestora s-ar fi redus cu circa 3.000.
• În ciuda războiului, sute de moldoveni au plecat să muncească în sectorul construcțiilor din Israel, pe fondul unei crize a forței de muncă provocată de conflictul cu milițiile Hamas din Gaza.
• În ianuarie, ministerul israelian al Muncii și Locuințelor a anunțat că intenționa să recruteze aproximativ 1200 de muncitori moldoveni. La scurt timp, Chișinăul a „amânat” trimiterea muncitorilor, pe motiv că partea israeliană ar fi încălcat prevederile acordului în domeniul muncii dintre cele două țări. Totodată, autoritățile moldovene au invocat plângeri ale unor moldoveni „angajați să lucreze în zonele de conflict, cu risc ridicat”, precum și cazuri de „reținere” a pașapoartelor și „confiscare” a bagajelor acestora. În replică, ambasadorul Israelului, Joel Lion, a declarat că a există o „neînțelegere a situației din Israel” și că muncitorii moldoveni care nu se simt în siguranță pot pleca.

### Vezi și... ###

„Au dreptul să plece”. Replica Israelului la acuzațiile Chișinăului privind încălcarea acordului de angajare a muncitorilor moldoveni

Poliția a informat că nu există răniți, potrivit Reuters.

Imaginile video au înfățișat oameni cărând picturi de mari dimensiuni, într-un efort de a salva obiectele de patrimoniu din clădire.

„Imagini oribile de la Bursă. Cât de trist. O clădire iconică însemnând atât de mult pentru noi... Momentul nostru Notre-Dame”, a scris pe X (fostul Twitter) ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen.

Clădirea istorică, cu turla în forma a patru cozi de dragon împletite, se afla în proces de renovare.

Schelele din jurul clădirii au îngreunat efortul pompierilor de a ajunge la țintă, iar acoperișul de cupru a menținut temperatura ridicată, potrivit pompierilor danezi.

În operațiunea pompierilor a fost evacuat și Ministerul de Finanțe, aflat în vecinătate.

Nu au fost furnizate imediat informații despre cauza posibilă a incendiului.

Clădirea construită în stilul Renașterii olandeze, în secolul al XVII-lea, din ordinul regelui Christian IV, nu mai găzduiește bursa daneză, dar este sediul Camerei de Comerț a țării scandinave.

„400 de ani de patrimoniu cultural danez, în flăcări”, s-a lamentat ministrul danez al Culturii, Jakob Engel-Schmidt.

Halevi a făcut declarația în timpul vizitei la baza aeriană Nevatim, despre care Israelul spune că a suferit unele daune în atacul iranian de la sfârșitul săptămânii, când israelienii și aliații lor au interceptat aproape toate rachetele și dronele lansate de Teheran.

Într-o relatare care nu-și precizează sursele, un post TV israelian, Keshet 12 (Canal 12) a informat că liderii israelieni ar fi decis la ședința Cabinetului de război să riposteze „limpede și puternic” împotriva Iranului, într-un mesaj că „Israelul nu permite ca un atac de asemenea amploare împotriva sa să fie lăsat fără reacție”.

Tot Canal 12 a relatat însă, ca și unele televiziuni și servere de știri americane, că Israelul nu vrea ca riposta lui să declanșeze un război regional.

NBC a speculat că Israelul ar putea lovi ținte în afara teritoriului Iranului.

Site-ul de știri Axios a relatat că ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, i-a spus omologului său american într-o convorbire telefonică, la 14 aprilie că Israelul „nu are de ales”, fiind obligat să răspundă atacului Iranului, dat fiind faptul că acesta a folosit rachete balistice.

La rândul lui, Teheranul a spus prin vocea unui diplomat de rang înalt că va răspunde „imediat și în forță” oricărui eventual atac israelian.

### Vezi și... ###

Atacul iranian asupra Israelului, filmul nopții de 13-14 aprilie

A fost a doua înjunghiere în masă petrecută la Sydney în ultimele numai trei zile, după ce șase oameni au fost uciși într-un atac cu cuțitul la un mall din cartierul Bondi, informează Reuters.

După atacul de luni de la Wakeley, la 30 km de centrul metropolei, polițiștii au arestat un bărbat și l-au dus într-un loc necunoscut.

La scurt timp, o mare mulțime de oameni s-a adunat la biserică, iar unii au început să arunce cu pietre în polițiști ca să li-l „predea” pe agresor. Poliția a folosit spray cu piper și a împins mulțimea în străzile adiacente.

Atacul s-a produs în timpul unei predici transmise live pe internet. În înregistrare se poate vedea cum un bărbat sare la episcopul Mar Mari Emmanuel și îi străpunge pieptul cu cuțitul de mai multe ori.

Poliția a spus că a fost rănit și preotul Isaac Royel, ca și încă două persoane. Niciuna dintre victime nu este în pericol să-și piardă viața, potrivit medicilor.

Motivele atacului nu sunt cunoscute. Reuters scrie că episcopul înjunghiat „pare să fie o personalitate pe rețele”. El s-a făcut remarcat cu ocazia pandemiei de COVID, când a spus că interdicțiile de circulație reprezintă „sclavie în masă”.

Mai nou, într-o predică postată pe net, el a spus că Organizația Națiunilor Unite (ONU) a fost „înființată de Satana”.

Atacul a fost condamnat de lideri ai comunităților creștine, evreiești și musulmane din Sydney. Premierul statului australian New South Wales, Chris Minns, a făcut apel la calm după tulburările din preajma bisericii, cerând oamenilor să dea curs instrucțiunilor forțelor de ordine.

Marți, autoritățile australiene au declarat că incidentul va fi investigat ca „atac terorist”.

Într-un interviu pentru postul public de televiziune Moldova 1, oficialul de la Chișinău a spus că demilitarizarea implică mai mult decât retragerea prezenței militare rusești din Transnistria.

Retragerea ar putea însemna „plecarea câtorva ofițeri și a actelor arhivei Statului Major, dar marea majoritate a oamenilor s-ar putea să rămână pe loc”, a spus Serebrian, adăugând că efectivele rusești din regiunea separatistă sunt formate, de fapt, din localnici care dețin și cetățenia rusă.

De la începutul războiului din Ucraina în 2022, Moscova nu mai poate rota militarii săi din Transnistria, de aceea a recurs la recrutarea bărbaților din regiune, unde ar locui circa 200.000 de persoane cu pașapoarte rusești.

„Sunt foarte multe entități militare sau militarizate cu care trebuie să vedem ce facem, pentru că faptul că va pleca drapelul rus al unei unități militare din regiunea transnistreană nu va însemna soluționarea problemei. Momentul propice pentru soluționarea acestei probleme, fără de care nu ne putem mișca înainte în soluționarea politică a conflictului transnistrean, o să apară fără îndoială atunci când se va clarifica, așa cum ne dorim noi, situația în războiul din Ucraina”, a mai spus vicepremierul pentru reintegrare.

• Te-ar putea interesa și: Serebrian, după discuțiile de la Tiraspol: „Vrem să creștem cheltuielile pentru cetățeanul nostru din stânga Nistrului”

Rusia are în regiunea transnistreană aproximativ 1500 de militari – un contingent militar de menținere a păcii și forțe care păzesc depozitele uriașe de armament ale fostei armate ruse a 14-a.

Republica Moldova cere cu regularitate retragerea prezenței militare ruse de pe teritoriul său, în timp ce Moscova refuză să facă acest lucru până la soluționarea politică a conflictului transnistrean.

Vineri, 12 aprilie, vicepremierul Oleg Serebrian a reluat îndemnul la demilitarizarea Transnistriei și retragerea prezenței militare rusești, în timpul unei întrevederi cu preşedintele în exerciţiu al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), ministrul de externe al Maltei, Ian Borg, aflat într-o vizită la Chișinău.

• Discuțiile privind reglementarea transnistreană rămân blocate din cauza invaziei ruse în Ucraina, Moscova și Kievul având statut de mediator în cadrul formatului de negocieri „5+2”, alături de OSCE, în timp ce UE și SUA au statut de observatori. Guvernele de la Chișinău și Kiev consideră că formatul „5+2” este nefuncțional din cauza agresiunii ruse, în timp ce Moscova cere reluarea discuțiilor.
• Totodată, Chișinăul consideră că obținerea statutului de candidat la admiterea în Uniunea Europeană ar putea să încurajeze reintegrarea Republicii Moldova și procesul reglementării politice a conflictului.

Anunțul a fost făcut de ministrul Transporturilor din România, Sorin Grindean, informează Digi24.ro. El a spus că deja se circulă pe jumătate din semi-inelul sudic al Centurii capitalei române (A0), unul din proiectele majore de autostrăzi din România.

Bucureștiul este unul din cele mai congestionate orașe din Europa, în ce privește circulația rutieră, iar autoritățile speră ca finalizarea autostrăzii de centură să schimbe situația în bine.

Anunțul vine la puțin timp după ce premierul român Marcel Ciolacu a promis la Suceava că anul acesta se va circula pe 147 km din Autostrada Moldovei, care va uni sudul țării cu Bucovina, până la punctul de trecere a frontierei Siret, la granița cu Ucraina.

Ciolacu a spus la sfârșitul săptămânii că fără autostradă „Moldova (românească, n. red.) nu are nicio șansă”.

• Te-ar putea interesa și: Câți kilometri de autostradă s-ar putea construi în România în 2024

România a trecut în toamna anului 2023 „borna” de 1000 de kilometri de autostradă, pe fondul unui ritm mult mai rapid de construcție a infrastructurii rutiere față de deceniile de la începutul tranziției post-comuniste și a absorbției mai bune a fondurilor UE.

Unul din proiectele de autostradă așteptate cu interes și în R. Moldova ar urma să unească Iașul (și implicit malul stâng al Prutului) cu orașul ardelean Târgu-Mureș, care deja este conectat prin autostradă de Europa Centrală și de Vest.

„Ajutorul a crescut, și încă vertiginos, în doar câteva zile”, a spus Kirby într-un interviu televizat, citat de Reuters. „Asta este important, dar tendința trebuie menținută”.

Oficialul american a mai spus în interviul cu MSNBC că în ultimele zile au intrat în Gaza 2000 de camioane cu ajutoare, dintre care 100 doar în ultimele 24 de ore.

Președintele SUA, Joe Biden, a avertizat luna aceasta că ar putea condiționa sprijinul pentru campania militară israeliană din Gaza de luarea unor măsuri concrete pentru protejarea lucrătorilor umanitari și a civililor.

Avertismentul, primul de asemenea fermitate legat de comportamentul armatei israeliene, venea după uciderea mai multor voluntari din organizația World Central Kitchen de către trupele israeliene.

În interviul difuzat luni, purtătorul de cuvânt Kirby a confirmat că „SUA și-ar putea modifica politica față în chestiunea Gaza dacă nu vedem schimbări semnificative la un moment-dat”.

La șase luni de la începerea ripostei israeliene la atacul terorist Hamas din 7 octombrie, mulți palestinieni din enclava de la Marea Mediterană se confruntă cu lipsuri majore, inclusiv foamete și epidemii, după ce practic toți locuitorii au fost nevoiți să-și părăsească locuințele.

• Te-ar putea interesa și: Gaza devine un „cimitir în aer liber” - șeful diplomației europene își înăsprește limbajul față de Israel

Săptămâna trecută, Israelul a confirmat că numărul camioanelor care intră cu ajutoare în Gaza este în creștere, dar ONU s-a arătat mai puțin entuziasmată decât Casa Albă de noile cifre.

Jamie McGoldrick, coordonatorul ajutorării palestinienilor din partea ONU, a spus că ajutoarele încă nu ajung la cei care au cea mai mare nevoie de ele. El a mai spus că „Israelul se vede presat să facă ceva”, dar tărăgănează să-și îndeplinească unele promisiuni, cum ar fi deschiderea punctelor de trecere a frontierei, redeschiderea brutăriilor din Gaza sau deschiderea de „coridoare coordonate” pentru voluntari.

„Apărarea anti-aeriană ucraineană protejează în prezent nu doar cerul Ucrainei de teroarea aeriană rusească, ea este de asemenea un scut pentru țările vecine, Moldova, România și Polonia, în fața amenințării directe a rachetelor și dronelor care le intră în spațiul aerian”, a spus Kuleba, adresându-se prin video unei conferințe de securitate în regiunea Mării Negre.

„Avem nevoie urgentă de sisteme Patriot suplimentare și alte sisteme moderne de apărare antiaeriană, de arme și muniții”, a mai spus Kuleba, citat de Reuters.

Ucraina spune că are nevoie de 26 de sisteme Patriot pentru a-și putea apăra întregul teritoriu.

Kuleba a lăudat luni mobilizarea aliaților Israelului împotriva valului de rachete și drone lansate de Iran la sfârșitul săptămânii trecute, îndemnând acele țări să ajute la fel și Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Iranul atacă Israelul, „marea majoritate” a sutelor de drone și rachete, interceptate

Țări NATO ca SUA sau Marea Britanie, care au ajutat zilele trecute Israelul interceptând rachete iraniene, evită să se implice într-o confruntare directă cu Rusia.

„Chiar dacă nu puteți face pentru noi ce ați făcut în Israel, dați-ne ce avem nevoie (sisteme antiaeriene, n. red.), iar noi vom face restul”, a asigurat Kuleba.

În cei peste doi ani de la invazia rusească pe scară largă din Ucraina, au fost mai multe incidente în care rachete sau fragmente de rachete și drone au căzut pe teritoriul Moldovei, Poloniei sau României.

În vreme ce Polonia și România sunt membre în NATO, fiind teoretic mai ferite de eventuale atacuri rusești, Moldova recunoaște mereu, prin vocea liderilor ei pro-occidentali, că își datorează liniștea și securitatea rezistenței Ucrainei în fața agresiunii ruse.

Trecerea frontierei va fi autorizată în baza acelorași documente ca și până în prezent, precizează MAI, într-un comunicat difuzat pe 15 aprilie.

Pe 31 martie, România și Bulgaria au intrat în spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă. Românii care călătoresc în și din țările Schengen nu vor mai fi controlați la frontierele aeriene (aeroporturi) și maritime (porturi la Marea Neagră). Pentru copii însă rămân necesare actele de călătorie valabile și acordul părintelui/părinților.

Ministerul moldovean de Interne a publicat câteva informații utile, în contextul aderării României la spațiul Schengen.

MAI amintește că, în cazul în care cetățenii moldoveni călătoresc în România (destinația finală), aceștia vor fi supuși controlului de frontieră pentru intrarea în România, ca și până la 31 martie 2024.

• Te-ar putea interesa și: România intră în Schengen cu aeroporturile și porturile. Rămân necesare actele pentru copii

În cazul în care destinația finală va fi un alt stat membru Schengen, cu tranzitare prin aeroportul din București, „controlul de frontieră pentru intrarea în spațiul Schengen va fi efectuat în aeroportul din București, nu în aeroportul final de destinație, lucru care se întâmpla până la 31 martie 2024”. În acest caz, zborul din București spre un aeroport din stat membru Schengen, este considerat ca zbor intern”, precizează comunicatul.

Începând cu 31 martie 2024, timpul petrecut de resortisanții țărilor terțe în România este considerat parte a celor 90 de zile (în orice perioadă de 180 de zile) autorizate pentru ședere în orice stat membru al spațiului Schengen. Cu alte cuvinte, perioadele de ședere pe teritoriul României vor fi cumulate cu cele petrecute pe teritoriul celorlalte state membre Schengen.

Această schimbare poate afecta cetățenii Republicii Moldova care nu au și cetățenia română sau a altui stat membru al UE, dar călătoresc frecvent în România și alte țări ale spațiului Schengen. De la 31 martie, cu cât mai mult stau aceștia în România, cu atât mai puțin au voie să stea în alte țări ale spațiului Schengen și invers, precizează comunicatul MAI.

• Apropierea spațiului Schengen de Republica Moldova a fost salutată de conducerea de la Chișinău ca un succes al partenerilor români și bulgari, dar a stârnit o anumită temere în rândul transportatorilor că eventualele controale înăsprite la graniță vor lungi și mai mult timpul de așteptare.
• România este principala țară de destinație a exporturilor moldovene (peste 30%), fiind pe primul loc și la importuri.
• Nu există date actualizate privind numărul cetățenilor moldoveni care dețin și pașapoarte românești. În 2021, ministerul Justiției de la București estima numărul acestora la peste 640 de mii.

### Vezi și... ###

UE: Intrarea României în Schengen nu va aduce schimbări la granița cu R. Moldova

Într-un comunicat de presă difuzat pe 15 aprilie, Procuratura Anticorupție a precizat că pe numele Olesei Vîrlan a fost pornită o cauză contravențională, întrucât fapta nu poate fi calificată drept o infracțiune.

După o lună și jumate de verificări, Procuratura Anticorupție a anunțat că nu va iniția un dosar penal în legătură cu anularea concursului la funcția de procuror general. Totuși, în cadrul verificărilor s-a stabilit că Olesea Vîrlan ar fi acționat cu rea-credință „în interesul” fostului membru CSP, Andrei Roșca, care îi este „persoană apropiată”.

„El avea un interes de răzbunare împotriva lui Ion Munteanu, din motiv că nu i-a oferit acestuia funcția vacantă de adjunct al Procurorului General”, se arată în comunicatul Procuraturii Anticorupție.

Mai mult, Procuratura Anticorupție susține că, în toamna anului 2022, Andrei Roșca, fiind membru CSP, „a folosit situația de serviciu” și a promovat-o pe Vîrlan în funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Ialoveni.

• Te-ar putea interesa și: „Neîncredere absolută”. Un adjunct al procurorului general interimar a fost demis

Astfel, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a început împotriva Olesei Vîrlan o cauză contravențională pentru abuz de serviciu - faptă ce poate fi sancționată cu amendă de la 1500 la 4500 de lei, cu privarea dreptului de a deține o anumită funcție pe un termen de la 3 luni la un an. Ea a explicat că urmările prejudiciabile a acțiunilor Olesei Vîrlan au fost reparate prin anularea concursului.

În paralel, șefa Procuraturii Anticorupție a solicitat comisiei pre-vetting să o evalueze pe Olesea Vîrlan repetat. „Acțiunile Olesei Vîrlan au prejudiciat grav imaginea comisiei pre-vetting (...) deoarece procedura a dat eroare, or unul din membrii CSP evaluați ca fiind integru nu a dat dovadă de integritate și a încălcat anumite norme de etică”, se menționează în comunicatul Procuraturii Anticorupție.

De asemenea, instituția a comunicat că Vîrlan nu mai lucrează în procuratură din 19 martie.

• Pe 28 februarie, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anulat rezultatele concursului pentru funcția de procuror general, după ce s-a aflat că Olesea Vîrlan i-a acordat candidatului Ion Munteanu 3,5 puncte, pe când ceilalți membri i-au pus note de la 7,33 până la 9,16.
• Olesea Vîrlan a declarat atunci că a pus nota din greșeală, iar ulterior a renunțat la funcția de membru al CSP.
  ### Vezi și... ###

  Podcastul „În esență...” | Un concurs „ca o farsă”. Ce efecte provoacă desemnarea eșuată a procurorului general?