Raportul citat de Europa Liberă România spune că în Republica Moldova este esențială „menținerea continuității unei guvernări pro-europene” și după 2025, când vor avea loc în Moldova alegeri parlamentare, pentru „asigurarea ireversibilității traseului occidental al Republicii Moldova”.

„Capacitatea instituțională redusă, precaritatea sistemului de apărare și perspectiva extinderii agresiunii militare ruse și asupra Republicii Moldova au impus menținerea unui nivel ridicat de vigilență, dar și de asistență în raport cu statul vecin. În acest proces, România a acționat pentru sprijinirea cauzei Republicii Moldova la nivel internațional și pentru coagularea sprijinului partenerilor, iar intern pentru susținerea eforturilor de reformă instituțională în domenii multiple”, se mai spune în raport.

Documentul, trimis marți Parlamentului de președintele Klaus Iohannis, detaliază principalele obiective ale serviciilor de informații „ostile”.

„Federația Rusă a fost principalul actor politic și militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate. Provocările de natură militară au continuat să fie generate de acțiunile Moscovei pentru prezervarea și consolidarea influenței asupra statelor din acest areal și pentru proiectarea propriilor ambiții geopolitice”, arată raportul, consultat de G4Media și Euractiv.

Printre aceste acțiuni ostile s-ar fi numărat:

• încercări de penetrare informativă a instituțiilor cu responsabilități în domeniul apărării și securității, cu derularea de acțiuni pentru obținerea informațiilor de interes;
• culegerea de informații referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina, privind exercițiile naționale și multinaționale desfășurate, prezența aliată pe teritoriul național, tehnica și echipamentele din dotare;
• penetrarea infrastructurilor critice de comunicaţii şi informatice;
• subminarea, prin dezinformare şi propagandă a încrederii românilor în Armată şi aliaţi, în factorul decizional şi în capacitatea instituţiei militare naţionale de a-şi îndeplini misiunile, prin derularea unor acţiuni asociate agresiunilor informaţionale.

Raportul mai subliniază și că acțiunile din vara anului 2023 întreprinse de Kremlin, pe fondul denunțării Acordului privind tranzitul de cereale, au adus războiul la granița cu România și NATO, prin atacurile rusești cu drone asupra porturilor dunărene ucrainene.

„Nicio țară nu are dreptul să priveze oameni de dreptul lor la viață prin operațiuni militare în străinătate, nici măcar când contracarează terorismul”, se spune în raportul experților aflați în slujba biroului ONU pentru misiuni umanitare (OCHA). „Uciderile în țări străine sunt arbitrare când nu sunt autorizate de legile internaționale”.

Israelul nici nu a negat, nici nu a confirmat atacul din prima zi a lunii, din capitala Siriei, soldat cu moartea mai multor persoane, inclusiv a unor comandanți militari iranieni.

Israelul nu comentează niciodată asemenea incidente în detaliu, dar se știe că în trecut a „lichidat” cu succes lideri inamici în terțe țări. Chiar marți, radioul militar israelian a relatat că o lovitură aeriană israeliană în Liban a ucis un comandat de rang înalt al milițiilor Hezbollah, sprijinite de Iran.

Experții citați de Guardian au spus că Israelul nu a prezentat dovezi că s-ar fi aflat în auto-apărare lovind o țintă din Siria la 1 aprilie, nefiind limpede dacă Iranul pregătea la acea dată vreun atac armat în Israel, inclusiv prin aliații săi.

Iranul a răspuns la 13 aprilie cu un val de rachete și drone în direcția Israelului, fără să-i provoace daune semnificative, grație apărării antiaeriene eficiente a țării țintite. Rachetele iraniene au trecut inclusiv prin spațiul aerian al unor țări neimplicate în conflict, ca Iordania sau Irak.

Raportul ONU publicat marți mai spune că „ripostele militare între Israel și Iran violează dreptul la viață și trebuie să înceteze de îndată”.

Concluziile experților au fost publicate în timp ce comunitatea internațională aștepta marți o eventuală ripostă israeliană la atacul cu rachete și drone al Iranului, de la sfârșitul săptămânii trecute.

Militarii israelieni au semnalat că o reacție va trebui să existe, iar Iranul a replicat că este gata să-i răspundă „în câteva secunde”.

• Te-ar putea interesa și: Israelul spune că va răspunde atacului iranian, dar nu vrea un nou război

Între timp, lideri internaționali au făcut apel la Israel și Iran să nu escaladeze conflictul, care amenință să complice și mai mult situația din Orientul Mijlociu. Israelienii luptă de jumătate de an, în Gaza, cu mari pierderi de vieți civile palestiniene, împotriva milițiilor Hamas, considerate teroriste inclusiv în SUA și Uniunea Europeană.

Agențiile ruse de știri au relatat marți că într-o convorbire telefonică cu președintele rus, Vladimir Putin, președintele iranian, Ebrahim Raisi, a spus că operațiunile militare ale țării sale împotriva Israelului au fost „limitate”, iar Teheranul nu are interesul să escaladeze tensiunile.

Ministra de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, a plecat marți spre Israel ca să discute detensionarea situației din Orientul Mijlociu. Ea a spus înaintea plecării, în compania ministrului de externe iordanian, că toți cei interesați în „de-escaladare” trebuie să conlucreze în aceste momente „dificile”.

Totuși, valoarea exporturilor a fost în scădere cu 12,5%, ajungând la puțin peste 600 de milioane dolari.

România rămâne în continuare principala piață de desfacere a mărfurilor moldovenești, cu o cotă de 32,1% din totalul exporturilor. Urmează Ucraina (7,5%), Germania (6,8%), Turcia (6,5%), Italia (5,6%), Cehia (5,0%), Polonia (4,3%) și SUA (3,2%). Exporturile în Rusia au fost de 3%, iar în Belarus – de numai 2,5%. Livrările de mărfuri în țările CSI au avut o cotă de 6,9% din totalul exporturilor (în scădere cu 2%), și o valoare de puțin peste 41 de milioane dolari (în scădere cu 31,4%).

Cota mărfurilor autohtone în structura exporturilor a fost de 78,6%, restul fiind mărfuri reexportate.

Moldova a exportat, în principal: mașini și aparate electrice – 16,6%, cereale și preparate pe bază de cereale – 12,8%, legume și fructe – 12,7%, semințe și fructe oleaginoase – 9%, îmbrăcăminte și accesorii – 6,7%, băuturi alcoolice și nealcoolice – 5,5%, dar și mobilă – 3,9%, și produse petroliere – 3,9%.

Valoarea reexporturilor de mărfuri străine a fost de 128,6 milioane dolari, cu 40,4% mai puțin comparativ cu perioada similară a anului trecut. După prelucrare, Moldova reexportă, mai ales, îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii; conductoare și transformatoare electrice; părți și accesorii de autovehicule; jucării; combustibili – benzină și motorină; ulei de floarea soarelui; medicamente ș.a.

• Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | Se împotmolește sau nu R. Moldova în datorii? Cum răspunde ministrul Finanțelor

Pe de altă parte, Moldova a importat, în primele două luni ale acestui an, mărfuri în valoare de 1 miliard 375 de milioane dolari. Valoarea importurilor este în scădere cu 7,5%.

Importurile din UE au avut o cotă de 47,3%, iar a celor din CSI - 3,8%.

Potrivit BNS, în ianuarie-februarie 2024, Moldova a importat cele mai multe mărfuri din Ucraina (19,3%), România (16,1%), China (11,2%), Turcia (7,0%), Germania (6,6%) și Italia (4,6%). Importurile din Federația Rusă au avut o cotă de 2,4%, iar cele din Belarus - de 1,1%.

În structura importurilor, ponderi importante le-au avut următoarele grupe de mărfuri: gaz și produse industriale obținute din gaz (11,8%), petrol, produse petroliere și produse înrudite (11,3%); mașini și aparate electrice (7,5%); vehicule rutiere (6,9%); produse medicinale și farmaceutice (3,7%); fructe și legume (3,2%); fire, țesături și articole textile (3,0%).

În ianuarie-februarie 2024, deficitul balanței comerciale a fost de peste 773 de milioane de dolari, cu 3,1% mai puțin, față de nivelul din perioada similară a anului trecut.

Balanța comercială cu țările Uniunii Europene a avut un deficit de peste 248 de milioane de dolari, iar cu țările CSI – 10,4 milioane de dolari SUA.

### Vezi și... ###

Vinurile din Georgia revin pe piața rusă, devansând vinurile italiene

Pentru Maia Sandu și-ar da votul 35,1% din totalul respondenților, în timp ce pentru fostul președinte, socialistul Igor Dodon, ar vota 15,8%.

Deocamdată, numai actuala șefă a statului și-a anunțat explicit intenția să candideze la prezidențialele din toamnă, precum și fostul primar al orașului Bălți, Renato Usatîi.

Prezentând rezultatele sondajului la o conferință de presă pe 16 aprilie, președintele WatchDog Moldova, Valeriu Pașa, a ținut să sublinieze „volatilitatea” preferințelor electoratului, aproape 12% din respondenți spunând că încă nu s-au decis pentru cine să voteze.

Sondajul a fost realizat în perioada 6-13 aprilie, pe un eșantion reprezentativ de aproximativ 1.000 de persoane, având o marjă de eroare de 3,1%.

Totodată, actualul partid de guvernare PAS ar obține 29,8% din sufragii, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, fiind urmat de Partidul Socialiștilor cu 16,2%, Partidul Șansa – 6,1% și de Partidul Comuniștilor – cu 4,9%. Aceste patru formațiuni ar avea cele mai multe șanse să intre în viitorul Parlament, după alegerile din 2025, potrivit rezultatelor sondajului, în timp ce cota indecișilor rămâne una foarte mare – de peste 19%.

• Te-ar putea interesa și: Referendumul privind aderarea la UE ar putea avea loc pe 20 octombrie

O altă întrebare a sondajului a fost dacă respondenții au auzit despre inițiativa PAS de a organiza un referendum la toamnă pentru a introduce în Constituție obiectivul aderării țării la UE. Numai 79,4% au spus că au auzit despre această propunere.

Rezultatele sondajului mai arată votul pro-UE în Moldova ar fi de 57%, iar pentru aderarea la Uniunea economică eurasiatică (Rusia-Belarus-Kazahstan) - 34,8%%, într-o ușoară scădere în ultimii ani.

Opțiunea aderării la NATO au susținut-o 34% din respondenți, o creștere de peste 10% în ultimul an, potrivit autorilor studiului. Peste 47% din respondenți au spun că ar vota împotriva aderării Moldovei la NATO.

### Vezi și... ###

Curtea Constituțională a avizat pozitiv inițiativa PAS privind referendumul pro-UE

În avizul său, dat publicității marți, 16 aprilie, Curtea a constatat că „inițiativa de revizuire a Constituției nu afectează caracterul suveran, independent și unitar al statului Republica Moldova”, și nici „statutul de neutralitate permanentă” al acesteia.

De asemenea, conținutul inițiativei de revizuire a Constituției „nu presupune suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau ale garanțiilor acestora”, se mai spune în aviz.

Curtea consideră că „o eventuală accedere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu va submina supremația Constituției, în sistemul de drept național”. Republica Moldova „va rămâne o entitate suverană, menținându-și dreptul de a denunța tratatele internaționale, al căror membru nu mai dorește să fie”, se constată în aviz.

Majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a propus organizarea unui plebiscit constituțional pe 20 octombrie, la care cetățenii ar urma să răspundă la întrebarea: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Totodată, un proiect de lege al PAS propune ca în preambulul Constituției să fie proclamată „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”, iar „integrarea în Uniunea Europeană” să fie declarată drept „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

Proiectul mai prevede introducerea unui nou capitol în Legea supremă numit „Integrarea în Uniunea Europeană”, care stipulează aderarea la tratatele constitutive ale UE și supremația normelor europene asupra legislației moldovene.

Pe 9 aprilie, 46 deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate au cerut Curții Constituționale să avizeze cele două proiecte de decizii.

• Te-ar putea interesa și: Referendumul privind aderarea la UE ar putea avea loc pe 20 octombrie

Actuala guvernare ar dori să organizeze referendumul, cel mai probabil, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, la care șefa statului, Maia Sandu, a anunțat deja că va candida pentru un nou mandat.

Într-un mesaj pe Facebook, președinta Maia Sandu a salutat decizia Curții Constituționale din 16 aprilie, îndemnând cetățenii, dar și toate formațiunile politice și organizațiile civice, să se implice în organizarea referendumului pro-UE.

• Inițiativa organizării unui referendum pro-european a fost lansată de președinta Maia Sandu, în decembrie 2023. În scurt timp, majoritatea parlamentară PAS a modificat Codul Electoral așa încât referendumul să poată avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale și parlamentare.
• Opoziția parlamentară socialistă și comunistă a contestat amendamentul respectiv, însă Curtea Constituțională a răspuns, în luna martie, că un referendum poate avea loc concomitent cu orice fel de alegeri. Între timp, opoziția pro-rusă a anunțat că își va îndemna susținătorii să boicoteze referendumul.
• Majoritatea cetățenilor moldoveni ar susține aderarea țării la Uniunea Europeană, arată rezultatele a două sondaje de opinie, date publicității în lunile februarie și martie.

Deocamdată, ambasada Moldovei la Tel-Aviv nu a primit nicio solicitare de la cetățenii săi din regiune, precizează MAE într-un mesaj pe rețele, adăugând că menține un contact permanent prin intermediul liniilor fierbinți.

Lideri din întreaga lume s-au arătat îngrijorați de o eventuală nouă escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu și au îndemnat la reținere, zilele acestea, în timp ce cabinetul de război din Israel analizează cum să riposteze la atacul aerian fără precedent al Iranului din weekendul trecut.

Teheranul a lansat peste 300 de rachete și drone asupra Israelului, pe 13 aprilie, aproape toate fiind doborâte de sistemele de apărare israeliene, ajutate de forțele aeriene din Statele Unite, Franța, Marea Britanie și Iordania.

• Te-ar putea interesa și: Israelul spune că va răspunde atacului iranian, dar nu vrea un nou război

Luni, MAE a recomandat cetățenilor moldoveni care se află sau planifică o călătorie în Israel să urmărească sursele oficiale de știri pentru „actualizări referitoare la situația din zonă și eventualele măsuri de siguranță adiționale”.

Ministerul a îndemnat cetățenii să fie responsabili, precauți, să își prioritizeze siguranța personală, să respecte instrucțiunile și regulile impuse de autorități și să evite expunerea în mod voluntar la riscuri nejustificate. De asemenea, a recomandat menținerea contactului cu ambasada din Israel pentru informații suplimentare și asistență consulară.

• Peste 20.000 de moldoveni se aflau legal în Israel în octombrie 2023, înaintea conflictului din Fâșia Gaza, declanșat de atacul terorist Hamas din 7 octombrie 2023. Potrivit autorităților, peste o lună, numărul acestora s-ar fi redus cu circa 3.000.
• În ciuda războiului, sute de moldoveni au plecat să muncească în sectorul construcțiilor din Israel, pe fondul unei crize a forței de muncă provocată de conflictul cu milițiile Hamas din Gaza.
• În ianuarie, ministerul israelian al Muncii și Locuințelor a anunțat că intenționa să recruteze aproximativ 1200 de muncitori moldoveni. La scurt timp, Chișinăul a „amânat” trimiterea muncitorilor, pe motiv că partea israeliană ar fi încălcat prevederile acordului în domeniul muncii dintre cele două țări. Totodată, autoritățile moldovene au invocat plângeri ale unor moldoveni „angajați să lucreze în zonele de conflict, cu risc ridicat”, precum și cazuri de „reținere” a pașapoartelor și „confiscare” a bagajelor acestora. În replică, ambasadorul Israelului, Joel Lion, a declarat că a există o „neînțelegere a situației din Israel” și că muncitorii moldoveni care nu se simt în siguranță pot pleca.

### Vezi și... ###

„Au dreptul să plece”. Replica Israelului la acuzațiile Chișinăului privind încălcarea acordului de angajare a muncitorilor moldoveni

Poliția a informat că nu există răniți, potrivit Reuters.

Imaginile video au înfățișat oameni cărând picturi de mari dimensiuni, într-un efort de a salva obiectele de patrimoniu din clădire.

„Imagini oribile de la Bursă. Cât de trist. O clădire iconică însemnând atât de mult pentru noi... Momentul nostru Notre-Dame”, a scris pe X (fostul Twitter) ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen.

Clădirea istorică, cu turla în forma a patru cozi de dragon împletite, se afla în proces de renovare.

Schelele din jurul clădirii au îngreunat efortul pompierilor de a ajunge la țintă, iar acoperișul de cupru a menținut temperatura ridicată, potrivit pompierilor danezi.

În operațiunea pompierilor a fost evacuat și Ministerul de Finanțe, aflat în vecinătate.

Nu au fost furnizate imediat informații despre cauza posibilă a incendiului.

Clădirea construită în stilul Renașterii olandeze, în secolul al XVII-lea, din ordinul regelui Christian IV, nu mai găzduiește bursa daneză, dar este sediul Camerei de Comerț a țării scandinave.

„400 de ani de patrimoniu cultural danez, în flăcări”, s-a lamentat ministrul danez al Culturii, Jakob Engel-Schmidt.

Halevi a făcut declarația în timpul vizitei la baza aeriană Nevatim, despre care Israelul spune că a suferit unele daune în atacul iranian de la sfârșitul săptămânii, când israelienii și aliații lor au interceptat aproape toate rachetele și dronele lansate de Teheran.

Într-o relatare care nu-și precizează sursele, un post TV israelian, Keshet 12 (Canal 12) a informat că liderii israelieni ar fi decis la ședința Cabinetului de război să riposteze „limpede și puternic” împotriva Iranului, într-un mesaj că „Israelul nu permite ca un atac de asemenea amploare împotriva sa să fie lăsat fără reacție”.

Tot Canal 12 a relatat însă, ca și unele televiziuni și servere de știri americane, că Israelul nu vrea ca riposta lui să declanșeze un război regional.

NBC a speculat că Israelul ar putea lovi ținte în afara teritoriului Iranului.

Site-ul de știri Axios a relatat că ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, i-a spus omologului său american într-o convorbire telefonică, la 14 aprilie că Israelul „nu are de ales”, fiind obligat să răspundă atacului Iranului, dat fiind faptul că acesta a folosit rachete balistice.

La rândul lui, Teheranul a spus prin vocea unui diplomat de rang înalt că va răspunde „imediat și în forță” oricărui eventual atac israelian.

### Vezi și... ###

Atacul iranian asupra Israelului, filmul nopții de 13-14 aprilie

A fost a doua înjunghiere în masă petrecută la Sydney în ultimele numai trei zile, după ce șase oameni au fost uciși într-un atac cu cuțitul la un mall din cartierul Bondi, informează Reuters.

După atacul de luni de la Wakeley, la 30 km de centrul metropolei, polițiștii au arestat un bărbat și l-au dus într-un loc necunoscut.

La scurt timp, o mare mulțime de oameni s-a adunat la biserică, iar unii au început să arunce cu pietre în polițiști ca să li-l „predea” pe agresor. Poliția a folosit spray cu piper și a împins mulțimea în străzile adiacente.

Atacul s-a produs în timpul unei predici transmise live pe internet. În înregistrare se poate vedea cum un bărbat sare la episcopul Mar Mari Emmanuel și îi străpunge pieptul cu cuțitul de mai multe ori.

Poliția a spus că a fost rănit și preotul Isaac Royel, ca și încă două persoane. Niciuna dintre victime nu este în pericol să-și piardă viața, potrivit medicilor.

Motivele atacului nu sunt cunoscute. Reuters scrie că episcopul înjunghiat „pare să fie o personalitate pe rețele”. El s-a făcut remarcat cu ocazia pandemiei de COVID, când a spus că interdicțiile de circulație reprezintă „sclavie în masă”.

Mai nou, într-o predică postată pe net, el a spus că Organizația Națiunilor Unite (ONU) a fost „înființată de Satana”.

Atacul a fost condamnat de lideri ai comunităților creștine, evreiești și musulmane din Sydney. Premierul statului australian New South Wales, Chris Minns, a făcut apel la calm după tulburările din preajma bisericii, cerând oamenilor să dea curs instrucțiunilor forțelor de ordine.

Marți, autoritățile australiene au declarat că incidentul va fi investigat ca „atac terorist”.

Într-un interviu pentru postul public de televiziune Moldova 1, oficialul de la Chișinău a spus că demilitarizarea implică mai mult decât retragerea prezenței militare rusești din Transnistria.

Retragerea ar putea însemna „plecarea câtorva ofițeri și a actelor arhivei Statului Major, dar marea majoritate a oamenilor s-ar putea să rămână pe loc”, a spus Serebrian, adăugând că efectivele rusești din regiunea separatistă sunt formate, de fapt, din localnici care dețin și cetățenia rusă.

De la începutul războiului din Ucraina în 2022, Moscova nu mai poate rota militarii săi din Transnistria, de aceea a recurs la recrutarea bărbaților din regiune, unde ar locui circa 200.000 de persoane cu pașapoarte rusești.

„Sunt foarte multe entități militare sau militarizate cu care trebuie să vedem ce facem, pentru că faptul că va pleca drapelul rus al unei unități militare din regiunea transnistreană nu va însemna soluționarea problemei. Momentul propice pentru soluționarea acestei probleme, fără de care nu ne putem mișca înainte în soluționarea politică a conflictului transnistrean, o să apară fără îndoială atunci când se va clarifica, așa cum ne dorim noi, situația în războiul din Ucraina”, a mai spus vicepremierul pentru reintegrare.

• Te-ar putea interesa și: Serebrian, după discuțiile de la Tiraspol: „Vrem să creștem cheltuielile pentru cetățeanul nostru din stânga Nistrului”

Rusia are în regiunea transnistreană aproximativ 1500 de militari – un contingent militar de menținere a păcii și forțe care păzesc depozitele uriașe de armament ale fostei armate ruse a 14-a.

Republica Moldova cere cu regularitate retragerea prezenței militare ruse de pe teritoriul său, în timp ce Moscova refuză să facă acest lucru până la soluționarea politică a conflictului transnistrean.

Vineri, 12 aprilie, vicepremierul Oleg Serebrian a reluat îndemnul la demilitarizarea Transnistriei și retragerea prezenței militare rusești, în timpul unei întrevederi cu preşedintele în exerciţiu al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), ministrul de externe al Maltei, Ian Borg, aflat într-o vizită la Chișinău.

• Discuțiile privind reglementarea transnistreană rămân blocate din cauza invaziei ruse în Ucraina, Moscova și Kievul având statut de mediator în cadrul formatului de negocieri „5+2”, alături de OSCE, în timp ce UE și SUA au statut de observatori. Guvernele de la Chișinău și Kiev consideră că formatul „5+2” este nefuncțional din cauza agresiunii ruse, în timp ce Moscova cere reluarea discuțiilor.
• Totodată, Chișinăul consideră că obținerea statutului de candidat la admiterea în Uniunea Europeană ar putea să încurajeze reintegrarea Republicii Moldova și procesul reglementării politice a conflictului.

Anunțul a fost făcut de ministrul Transporturilor din România, Sorin Grindean, informează Digi24.ro. El a spus că deja se circulă pe jumătate din semi-inelul sudic al Centurii capitalei române (A0), unul din proiectele majore de autostrăzi din România.

Bucureștiul este unul din cele mai congestionate orașe din Europa, în ce privește circulația rutieră, iar autoritățile speră ca finalizarea autostrăzii de centură să schimbe situația în bine.

Anunțul vine la puțin timp după ce premierul român Marcel Ciolacu a promis la Suceava că anul acesta se va circula pe 147 km din Autostrada Moldovei, care va uni sudul țării cu Bucovina, până la punctul de trecere a frontierei Siret, la granița cu Ucraina.

Ciolacu a spus la sfârșitul săptămânii că fără autostradă „Moldova (românească, n. red.) nu are nicio șansă”.

• Te-ar putea interesa și: Câți kilometri de autostradă s-ar putea construi în România în 2024

România a trecut în toamna anului 2023 „borna” de 1000 de kilometri de autostradă, pe fondul unui ritm mult mai rapid de construcție a infrastructurii rutiere față de deceniile de la începutul tranziției post-comuniste și a absorbției mai bune a fondurilor UE.

Unul din proiectele de autostradă așteptate cu interes și în R. Moldova ar urma să unească Iașul (și implicit malul stâng al Prutului) cu orașul ardelean Târgu-Mureș, care deja este conectat prin autostradă de Europa Centrală și de Vest.

„Ajutorul a crescut, și încă vertiginos, în doar câteva zile”, a spus Kirby într-un interviu televizat, citat de Reuters. „Asta este important, dar tendința trebuie menținută”.

Oficialul american a mai spus în interviul cu MSNBC că în ultimele zile au intrat în Gaza 2000 de camioane cu ajutoare, dintre care 100 doar în ultimele 24 de ore.

Președintele SUA, Joe Biden, a avertizat luna aceasta că ar putea condiționa sprijinul pentru campania militară israeliană din Gaza de luarea unor măsuri concrete pentru protejarea lucrătorilor umanitari și a civililor.

Avertismentul, primul de asemenea fermitate legat de comportamentul armatei israeliene, venea după uciderea mai multor voluntari din organizația World Central Kitchen de către trupele israeliene.

În interviul difuzat luni, purtătorul de cuvânt Kirby a confirmat că „SUA și-ar putea modifica politica față în chestiunea Gaza dacă nu vedem schimbări semnificative la un moment-dat”.

La șase luni de la începerea ripostei israeliene la atacul terorist Hamas din 7 octombrie, mulți palestinieni din enclava de la Marea Mediterană se confruntă cu lipsuri majore, inclusiv foamete și epidemii, după ce practic toți locuitorii au fost nevoiți să-și părăsească locuințele.

• Te-ar putea interesa și: Gaza devine un „cimitir în aer liber” - șeful diplomației europene își înăsprește limbajul față de Israel

Săptămâna trecută, Israelul a confirmat că numărul camioanelor care intră cu ajutoare în Gaza este în creștere, dar ONU s-a arătat mai puțin entuziasmată decât Casa Albă de noile cifre.

Jamie McGoldrick, coordonatorul ajutorării palestinienilor din partea ONU, a spus că ajutoarele încă nu ajung la cei care au cea mai mare nevoie de ele. El a mai spus că „Israelul se vede presat să facă ceva”, dar tărăgănează să-și îndeplinească unele promisiuni, cum ar fi deschiderea punctelor de trecere a frontierei, redeschiderea brutăriilor din Gaza sau deschiderea de „coridoare coordonate” pentru voluntari.

„Apărarea anti-aeriană ucraineană protejează în prezent nu doar cerul Ucrainei de teroarea aeriană rusească, ea este de asemenea un scut pentru țările vecine, Moldova, România și Polonia, în fața amenințării directe a rachetelor și dronelor care le intră în spațiul aerian”, a spus Kuleba, adresându-se prin video unei conferințe de securitate în regiunea Mării Negre.

„Avem nevoie urgentă de sisteme Patriot suplimentare și alte sisteme moderne de apărare antiaeriană, de arme și muniții”, a mai spus Kuleba, citat de Reuters.

Ucraina spune că are nevoie de 26 de sisteme Patriot pentru a-și putea apăra întregul teritoriu.

Kuleba a lăudat luni mobilizarea aliaților Israelului împotriva valului de rachete și drone lansate de Iran la sfârșitul săptămânii trecute, îndemnând acele țări să ajute la fel și Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Iranul atacă Israelul, „marea majoritate” a sutelor de drone și rachete, interceptate

Țări NATO ca SUA sau Marea Britanie, care au ajutat zilele trecute Israelul interceptând rachete iraniene, evită să se implice într-o confruntare directă cu Rusia.

„Chiar dacă nu puteți face pentru noi ce ați făcut în Israel, dați-ne ce avem nevoie (sisteme antiaeriene, n. red.), iar noi vom face restul”, a asigurat Kuleba.

În cei peste doi ani de la invazia rusească pe scară largă din Ucraina, au fost mai multe incidente în care rachete sau fragmente de rachete și drone au căzut pe teritoriul Moldovei, Poloniei sau României.

În vreme ce Polonia și România sunt membre în NATO, fiind teoretic mai ferite de eventuale atacuri rusești, Moldova recunoaște mereu, prin vocea liderilor ei pro-occidentali, că își datorează liniștea și securitatea rezistenței Ucrainei în fața agresiunii ruse.

Trecerea frontierei va fi autorizată în baza acelorași documente ca și până în prezent, precizează MAI, într-un comunicat difuzat pe 15 aprilie.

Pe 31 martie, România și Bulgaria au intrat în spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă. Românii care călătoresc în și din țările Schengen nu vor mai fi controlați la frontierele aeriene (aeroporturi) și maritime (porturi la Marea Neagră). Pentru copii însă rămân necesare actele de călătorie valabile și acordul părintelui/părinților.

Ministerul moldovean de Interne a publicat câteva informații utile, în contextul aderării României la spațiul Schengen.

MAI amintește că, în cazul în care cetățenii moldoveni călătoresc în România (destinația finală), aceștia vor fi supuși controlului de frontieră pentru intrarea în România, ca și până la 31 martie 2024.

• Te-ar putea interesa și: România intră în Schengen cu aeroporturile și porturile. Rămân necesare actele pentru copii

În cazul în care destinația finală va fi un alt stat membru Schengen, cu tranzitare prin aeroportul din București, „controlul de frontieră pentru intrarea în spațiul Schengen va fi efectuat în aeroportul din București, nu în aeroportul final de destinație, lucru care se întâmpla până la 31 martie 2024”. În acest caz, zborul din București spre un aeroport din stat membru Schengen, este considerat ca zbor intern”, precizează comunicatul.

Începând cu 31 martie 2024, timpul petrecut de resortisanții țărilor terțe în România este considerat parte a celor 90 de zile (în orice perioadă de 180 de zile) autorizate pentru ședere în orice stat membru al spațiului Schengen. Cu alte cuvinte, perioadele de ședere pe teritoriul României vor fi cumulate cu cele petrecute pe teritoriul celorlalte state membre Schengen.

Această schimbare poate afecta cetățenii Republicii Moldova care nu au și cetățenia română sau a altui stat membru al UE, dar călătoresc frecvent în România și alte țări ale spațiului Schengen. De la 31 martie, cu cât mai mult stau aceștia în România, cu atât mai puțin au voie să stea în alte țări ale spațiului Schengen și invers, precizează comunicatul MAI.

• Apropierea spațiului Schengen de Republica Moldova a fost salutată de conducerea de la Chișinău ca un succes al partenerilor români și bulgari, dar a stârnit o anumită temere în rândul transportatorilor că eventualele controale înăsprite la graniță vor lungi și mai mult timpul de așteptare.
• România este principala țară de destinație a exporturilor moldovene (peste 30%), fiind pe primul loc și la importuri.
• Nu există date actualizate privind numărul cetățenilor moldoveni care dețin și pașapoarte românești. În 2021, ministerul Justiției de la București estima numărul acestora la peste 640 de mii.

### Vezi și... ###

UE: Intrarea României în Schengen nu va aduce schimbări la granița cu R. Moldova

Într-un comunicat de presă difuzat pe 15 aprilie, Procuratura Anticorupție a precizat că pe numele Olesei Vîrlan a fost pornită o cauză contravențională, întrucât fapta nu poate fi calificată drept o infracțiune.

După o lună și jumate de verificări, Procuratura Anticorupție a anunțat că nu va iniția un dosar penal în legătură cu anularea concursului la funcția de procuror general. Totuși, în cadrul verificărilor s-a stabilit că Olesea Vîrlan ar fi acționat cu rea-credință „în interesul” fostului membru CSP, Andrei Roșca, care îi este „persoană apropiată”.

„El avea un interes de răzbunare împotriva lui Ion Munteanu, din motiv că nu i-a oferit acestuia funcția vacantă de adjunct al Procurorului General”, se arată în comunicatul Procuraturii Anticorupție.

Mai mult, Procuratura Anticorupție susține că, în toamna anului 2022, Andrei Roșca, fiind membru CSP, „a folosit situația de serviciu” și a promovat-o pe Vîrlan în funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Ialoveni.

• Te-ar putea interesa și: „Neîncredere absolută”. Un adjunct al procurorului general interimar a fost demis

Astfel, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a început împotriva Olesei Vîrlan o cauză contravențională pentru abuz de serviciu - faptă ce poate fi sancționată cu amendă de la 1500 la 4500 de lei, cu privarea dreptului de a deține o anumită funcție pe un termen de la 3 luni la un an. Ea a explicat că urmările prejudiciabile a acțiunilor Olesei Vîrlan au fost reparate prin anularea concursului.

În paralel, șefa Procuraturii Anticorupție a solicitat comisiei pre-vetting să o evalueze pe Olesea Vîrlan repetat. „Acțiunile Olesei Vîrlan au prejudiciat grav imaginea comisiei pre-vetting (...) deoarece procedura a dat eroare, or unul din membrii CSP evaluați ca fiind integru nu a dat dovadă de integritate și a încălcat anumite norme de etică”, se menționează în comunicatul Procuraturii Anticorupție.

De asemenea, instituția a comunicat că Vîrlan nu mai lucrează în procuratură din 19 martie.

• Pe 28 februarie, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anulat rezultatele concursului pentru funcția de procuror general, după ce s-a aflat că Olesea Vîrlan i-a acordat candidatului Ion Munteanu 3,5 puncte, pe când ceilalți membri i-au pus note de la 7,33 până la 9,16.
• Olesea Vîrlan a declarat atunci că a pus nota din greșeală, iar ulterior a renunțat la funcția de membru al CSP.
  ### Vezi și... ###

  Podcastul „În esență...” | Un concurs „ca o farsă”. Ce efecte provoacă desemnarea eșuată a procurorului general?

Câteva cartiere din orașul Petropavlovsk, în nordul Kazahstanului, erau luni acoperite complet de ape, a spus un jurnalist Reuters.

Orașul se află pe malurile râului Ișim, afluent al râului Irtîș. Acesta este, la rândul lui, principalul afluent al fluviului Obi – axa celui de-al șaptelea cel mai lung sistem de râuri din lume.

Autoritățile kazahe au spus că în regiunea Petropavlovskului au fost inundate 1000 de case, iar peste 5000 de oameni au fost evacuați.

La câteva sute de kilometri peste graniță, în orașul rusesc Kurgan, apa râului Tobol a crescut cu 6,31 metri, iar guvernatorul regiunii, Vadim Șumkov, a spus că se apropie „o mare de apă”. În regiunea Kurgan fuseseră evacuați până luni dimineață 13.000 de oameni, iar operațiunea continua.

Aproape 140 de case au fost inundate în orașul Tomsk, din regiunea sud-vest siberiană cu același nume, unde au fost evacuați 84 de oameni.

În Rusia inundațiile au afectat mai întâi orașul Orsk, apoi Orenburgul, ambele din zona Uralilor, iar acum au lovit regiunile vecine din vestul Siberiei.

Televiziunea Current Time, afiliată Europei Libere, a informat că în regiunea rusă Kemerovo, grav afectată de inundații, sătenii care și-au văzut luate de ape aproape toate animalele din gospodării s-au plâns că nu au fost ajutați de nimeni, deși Ministerul Situațiilor Excepționale a declarat că situația se află „sub control”.

Platforma DA (PDA), Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Partidul Schimbării (PS) și Liga Orașelor și Comunelor (LOC) au anunțat formarea blocului pe 14 aprilie, la ședința comună a birourilor politice ale celor patru formațiuni.

Liderii noului bloc politic au semnat un așa-numit „Pact pentru Europa”, care confirmă angajamentul acestora de a urma calea integrării Republicii Moldova în UE.

Este un document politic similar „acordului de la Snagov”, semnat de forțele politice din România înainte de aderarea țării la UE, a precizat președintele CUB, Igor Munteanu, citat de IPN. „Este un angajament solid pe termen lung, până când aderarea la UE va fi singura regulă care contează, moștenire următoarelor generații”, a mai spus Munteanu.

La rândul său, copreședintele LOC, Alexandru Bujoreanu, a declarat că „Pactul pentru Europa” este deschis către toate forțele proeuropene care doresc să-și asume public obligația de a contribui la integrarea europeană ca obiectiv strategic al Republicii Moldova. „Viitorul european nu poate fi monopolizat de guvernare, acest deziderat poate deveni o realitate doar dacă este susținut de întreaga societate”, a spus Bujoreanu. El a îndemnat partidele politice, societatea civilă, mediul academic și cultural să participe la definitivarea textului final al Pactului pentru Europa.

Președintele Platformei DA, Dinu Plîngău, a spus că, într-o societate „extrem de divizată”, denumirea blocului „Împreună” trasează „o cale nouă” pentru politica din Republica Moldova. „Pe acest drum, vrem să valorificăm la maximum potențialul uman pe care îl are Republica Moldova”, a spus liderul PDA.

• Te-ar putea interesa și: Liderul Platformei DA sprijină un referendum de aderare la UE, dacă nu este instrument electoral pentru președinta Maia Sandu

Liderul Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, a subliniat și el necesitatea unui „acord la nivel național” cu privire la asumarea integrării europene. Denumirea blocului „Împreună” „onorează voința cetățenilor noștri de unificare a forțelor politice proeuropene”, a spus Gligor.

• La începutul anului, Platforma Demnitate și Adevăr, Liga Orașelor și Comunelor și Partidul Schimbării au anunțat formarea unui bloc politic, căruia i s-a alăturat, recent, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare.
• Noua entitate politică formată de cele patru partide pro-europene și-a anunțat acum numele – Blocul Împreună”, și sigla – un dreptunghi albastru cu stele, care simbolizează „statele membre și cele aflate în procesul integrării europene, aranjate în creștere în formă de cerc”, potrivit liderului PS, Ștefan Gligor.
• Cele patru formațiuni sprijină aderarea Republicii Moldova la UE, dar au criticat în repetate rânduri actuala guvernare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru ceea ce numesc „monopolizarea” parcursului european al țării. În timpul alegerilor locale din noiembrie 2023, liderii unor formațiuni pro-europene au acuzat PAS de utilizarea abuzivă a resurselor administrative și de „presiuni” asupra unor candidați ai opoziției, acuzații respinse de reprezentanții partidului de guvernare.

MAE a emis luni, 15 aprilie, o atenționare de călătorie, în legătură cu „escaladarea situației de securitate din Orientul Mijlociu”.

„Securitatea și stabilitatea în zonă pot fi afectate pe un termen nedeterminat”, se spune într-o notă informativă a MAE.

Ministerul recomandă persoanelor care se află sau planifică o călătorie în regiune să urmărească sursele oficiale de știri pentru „actualizări referitoare la situația din zonă și eventualele măsuri de siguranță adiționale”.

Autoritățile moldovene încurajează cetățenii să fie responsabili, precauți, să își prioritizeze siguranța personală, să respecte instrucțiunile și regulile impuse de autorități și să evite expunerea în mod voluntar la riscuri nejustificate. De asemenea, se recomandă menținerea contactului cu ambasada din Israel.

• Te-ar putea interesa și: Iranul atacă Israelul, „marea majoritate” a sutelor de drone și rachete, interceptate

În Israel, guvernul va continua discuțiile, luni, cu privire la răspunsul pe care îl va da atacului iranian cu rachete și drone de sâmbătă seară.

Iranul a lansat sute de drone, rachete de croazieră și balistice asupra Israelului în noaptea de 13-14 aprilie, „marea majoritate” a cărora au fost interceptate. Iranul spune că acesta a fost un răspuns la un atac asupra consulatului său din Siria, despre care se crede că a fost efectuat de Israel.

Atacul iranian a fost condamnat imediat de multe guverne din întreaga lume, acestora alăturându-se și oficialități din Republica Moldova care și-au exprimat susținerea pentru Israel.

„Republica Moldova sprijină pe deplin eforturile comunității internaționale de a preveni escaladarea”, a scris președinta Maia Sandu pe rețeaua de socializare X. „Rămânem solidari cu Israelul și cu poporul său”, a declarat și ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi.

La o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, pe 15 aprilie, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel la „reținere maximă”, pe fondul temerilor că atacul fără precedent al Iranului asupra Israelului s-ar putea transforma într-un război regional mai amplu, în timp ce Statele Unite și-au reiterat „angajamentul de fier” față de securitatea Israelului, însă ar fi informat autoritățile israeliene că nu va lua parte la nicio acțiune de represalii.

După ce reuniunea s-a încheiat fără nicio rezoluție, ambasadorul adjunct al SUA, Robert Wood, a declarat: „Trebuie să existe un răspuns al Consiliului de Securitate la ceea ce s-a întâmplat noaptea trecută”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis victoria, în timp ce un membru influent al cabinetului său de război a declarat că țara va riposta în „modul și în momentul” pe care îl va alege.

### Vezi și... ###

Explainer: Ce sunt dronele kamikaze folosite de Iran pentru a ataca Israelul

„Vrem să facem demersuri pentru un armistițiu olimpic și cred că este un prilej să mă angajez în discuții cu mulți dintre partenerii noștri”, a spus liderul francez, la televiziunea BFMTV.

El s-a declarat, de asemenea, optimist că Franța va face față provocărilor de securitate derivând din conflictele aflate în plină desfășurare în unele părți ale lumii, în primul rând în Orientul Mijlociu.

El a admis, totuși, că ar fi posibil ca ceremonia de deschidere, plănuită de-a lungul Senei, să fie mutată pe stadion din rațiuni de securitate.

Remarcile lui Macron vin într-o perioadă când Ucraina avertizează, pe fondul întârzierii ajutoarelor occidentale pentru armata sa, că Rusia pregătește o ofensivă tocmai la vară.

Pe de altă parte, în Orientul Mijlociu a apărut pericolul unui nou conflict, după ce Iranul a atacat Israelul cu drone și rachete la sfârșitul săptămânii, ca represalii la uciderea unui lider iranian la ambasada acelei țări din Siria.

În noiembrie 2023, Adunarea Generală ONU a lansat un apel oficial la armistițiu pe durata Jocurilor Olimpice de Vară de la Paris, în baza tradiției din Grecia antică de a renunța la lupte pe durata competiției.

Armistițiul olimpic grecesc, numit ekecheiria, s-a născut în secolul al optulea înaintea erei noastre, fiind reînnoit de Comitetul Internațional Olimpic în 1992.

Apelul ONU la armistițiu a devenit și el o tradiție, făcându-se o dată la doi ani, înaintea Jocurilor Olimpice de Vară și de Iarnă.

În mod notoriu, Rusia, membră permanentă a Consiliului de Securitate ONU, și-a lansat două invazii în preajma Jocurilor Olimpice: cea pe scară largă din Ucraina, 2022, a avut loc la patru zile după încheierea Jocurilor de Iarnă de la Beijing. În august 2008, Rusia a trimis trupe în Georgia chiar în timpul olimpiadei de vară, ținută tot la Beijing.

Rusia s-a opus, de altfel, rezoluției ONU din toamna anului 2023 privind armistițiul olimpic cu ocazia Jocurilor de la Paris, votată de 118 de state, protestând împotriva regulii ca sportivii ruși să poată participa la competiții numai ca „neutri”, fără steag național.

### Vezi și... ###

Macron spune că nu are nicio îndoială că Rusia va lua în vizor Jocurile Olimpice de la Paris

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că proiectul de document care a fost discutat la Istanbul în martie 2022 ar putea fi „baza pentru începerea negocierilor”, scrie The Guardian.

În același timp, el a spus că posibilele discuții viitoare ar trebui să țină cont de „noile realități”.

„Au fost multe schimbări de atunci, noi entități au fost incluse în constituția noastră”, a spus Peskov într-o conferință telefonică cu reporterii.

În septembrie 2022, Rusia a anexat patru regiuni ucrainene într-o mișcare pe care Kievul și aliații săi occidentali au declarat-o ilegală.

Declarația lui Peskov a urmat comentariilor făcute joi de președintele rus Vladimir Putin, în care acesta a persiflat însăși ideea unor discuții de pace cu Ucraina, pe care Elveția urmează să le găzduiască în iunie, avertizând că Moscova nu va accepta niciun plan de pace impus.

Un proiect de tratat de pace elaborat de negociatorii ruși și ucraineni în aprilie 2022, la aproximativ șase săptămâni de la începutul războiului, scoate la iveală tipul de înțelegere pe care Putin îl urmărea la acea vreme.

Oficialii și analiștii occidentali spun că Kremlinul se agață de obiectivele sale inițiale după doi ani de lupte: să transforme Ucraina într-un stat steril, permanent vulnerabil la agresiunea militară rusă.

Termenii pe care Rusia îi caută acum vor fi probabil și mai severi.

Pe 24 februarie 2022, Rusia a lansat atacuri terestre și aeriene asupra Ucrainei pe patru fronturi.

Pe 28 februarie 2022, oficialii ruși și ucraineni s-au reunit la Gomel, Belarus, pentru a începe negocierile de pace.

Discuțiile de pace au continuat și întrerupt timp de o lună înainte de a fi anulate.

Pe 17 iunie 2023, președintele rus Vladimir Putin a fluturat un „acord de pace” în fața camerelor de televiziune ruse, despre care a spus că Ucraina l-ar fi „aruncat la gunoi”.

A fost un „Tratat privind neutralitatea permanentă și garanțiile de securitate ale Ucrainei” cu 18 articole și un apendice care tratează „forțele armate și alte lucruri”, a spus Putin.

În ianuarie 2024, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „Marea Britanie a redus șansele unui acord de pace în 2022, făcând presiuni asupra Kievului pentru a refuza un proiect de acord” la scurt timp după ce Rusia a trimis trupe în Ucraina.

### Vezi și... ###

Rusia continuă atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene

Pentru prima dată în R. Moldova, la acest recensământ sunt folosite tabletele. În primele zile de chestionare, unii recenzori au întâmpinat dificultăți în folosirea gadgeturilor, ceea ce a îngreunat procesul de colectare a datelor.

„Primele zile de recenzare au decurs mai greu, dar recenzorii s-au obișnuit deja și lucrul va decurge mai repede. Sunt cazuri când unii recenzori, confruntându-se cu dificultăți, având probleme familiale sau de alt gen, abandonează și sunt înlocuite cu persoane din rezervă sau sunt angajate alte persoane, care sunt instruite”, a spus, la o conferință de presă, directorul general al BNS, Oleg Cara.

Chestionarele digitale sunt accesibile în șase limbi, iar pentru recenzarea locuințelor, este utilizat un sistem geografic informațional. „În acest caz, suntem dependenți de calitatea hărților prin satelit și de conexiunea la internet”, a precizat Cara.

Cel mai dificil le este recenzorilor care lucrează în satele mici, unde deseori semnalul la internet dispare. Adriana Onoi, recenzoarea din satele Tricolici, Plop, Florica și Baccealia, din raionul Căușeni, spune că uneori face cale întoarsă din această cauză.

• Te-ar putea interesa și: Recensământ într-un sat cu trei oameni și zeci de case pustii

În medie, recenzorul chestionează o persoană în 20-40 de minute, dar sunt cazuri când timpul atribuit unui locuitor ajunge și la o oră jumătate sau chiar două.

„M-a sunat un recenzor dintr-un sat și mi-a zis că o bătrână refuză să spună IDNP-ul. A scris zero în locul IDNP-ului și deja la final datele vor fi completate cu ajutorul Agenției Servicii Publice”, spune responsabilul pe recensământ în raionul Căușeni, Vadim Velichii.

Directorul BNS a răspuns și la o serie de critici cu privire la formularea și scopul întrebărilor din chestionare care au apărut pe rețelele de socializare. El a explicat, de exemplu, că există întrebări atât despre etnie, cât și naționalitate pentru că „acestea sunt noțiuni diferite” și că acestea au fost incluse după multiple adresări din partea minorităților naționale și a organizațiilor obștești.

### Vezi și... ###

„Unde erați la miezul nopții?” | Cum au fost formulate întrebările pentru recensământ și de ce sunt importante

Propunerile se conțin în proiectul de hotărâre de Parlament, transmis de PAS spre avizare la Curtea Constituțională, odată cu proiectul de lege privind modificarea Constituției. Astfel, Parlamentul a demarat procedura de organizare a referendumului, care, cel mai probabil, va avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

Dacă judecătorii Curții vor spune că proiectul de modificare a Constituției corespunde rigorilor, Parlamentul va adopta hotărârea privind inițierea referendumului republican. După aceasta, cetățenii vor avea la dispoziție șase luni pentru a lua cunoștință de prevederile proiectului și a decide dacă îl susțin sau sunt împotrivă.

• Te-ar putea interesa și: Curtea Constituțională: referendumul poate fi organizat în aceeași zi cu alegerile

Potrivit proiectului, în preambulul Constituției ar urma să fie introduse două sintagme: „reconfirmând identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova” și „declarând integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

De asemenea, Constituția ar putea fi completată cu un titlu nou – „Integrarea în Uniunea Europeană”.

Modificarea Constituției va intra în vigoare în ziua în care în Monitorul Oficial va fi publicată hotărârea Curții Constituționale privind confirmarea rezultatelor referendumului.

Ideea organizării unui referendum privind aderarea la UE a fost înaintată de președinta Maia Sandu, în decembrie 2023. Ea a anunțat atunci și că va candida pentru un nou mandat.

În scurt timp, majoritatea deputaților partidului de guvernământ PAS, pe care Sandu l-a condus până a deveni președintă, a modificat Codul Electoral astfel încât referendumul să poată avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale și parlamentare.

• Te-ar putea interesa și: Referendum, în octombrie. Maia Sandu anunță site-ul și sloganul campaniei pentru aderarea la UE

Socialiștii și comuniștii din Parlament au contestat atunci modificarea legislativă, iar pe 22 martie 2024, Curtea Constituțională a răspuns că referendumul poate avea loc concomitent cu un scrutin. Între timp, opoziția pro-rusă a anunțat că își va îndemna susținătorii să boicoteze referendumul.

Specialiștii Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) spun că, dacă în anii 2021-2022 s-au înregistrat numai câte cinci cazuri de tuse convulsivă, din august 2023 au început să fie depistate tot mai multe.

Tusea convulsivă este o boală respiratorie foarte contagioasă, cauzată de bacteria Bordetella pertussis și este una dintre primele 10 boli infecțioase care pot duce la deces. Se manifestă prin tuse îndelungată, pe care pediatrii o numesc „tuse de 100 de zile” sau „tuse măgărească”.

„Cei mai receptivi sunt sugarii, în primii ani de viață. Ei cel mai des dezvoltă complicații și decesul pentru ei este iminent”, a spus Europei Libere medicul epidemiolog al ANSP, Laura Țurcan.

În ultimii ani, în R. Moldova nu au fost decese cauzate de tuse convulsivă. Potrivit specialiștilor, boala se tratează simptomatic, iar cel mai important este adresarea la timp la medic și diagnosticarea corectă.

„Părinții se adresează tardiv la medic. Tusea la început nu este cu accese și mama crede că, pur și simplu, copilul a răcit. Primăvara, l-a bătut vântul sau curentul”, mai spune Laura Țurcan.

La adulți, tusea poate afecta sistemului gastro-intestinal, iar copiii sunt cei mai susceptibili de a face o formă gravă a bolii.

• Te-ar putea interesa și: Cum vor autoritățile să crească rata de imunizare

Cea mai bună metodă de prevenție este vaccinarea. În R. Moldova, rata de vaccinare contra tusei convulsive este de 87,4%, față de 95% cât recomandă Organizația Mondială a Sănătății.

„În R. Moldova s-au înregistrat și câte 600 de cazuri pe an, iar vârful durează un an, un an și jumătate, pentru că rata de imunizare este joasă, se întârzie cu vaccinarea, nu se administrează la două sau patru luni. Cu cât se amână vaccinarea, cu atât este timp de a face boala”, a precizat specialista.

Schema completă de vaccinare este la două, patru și șase luni și boosterul, 22-24 de luni ale copilului. În R. Moldova este disponibil vaccinul pentavalent cu componentul pertussis celular.

Și Europa se confruntă cu un val de tuse convulsivă. Cei mai mulți bolnavi au fost depistați în Croația, Cehia, Danemarca, Belgia, Spania și Marea Britanie.

Peter Pellegrini, fost premier și lider al formațiunii Hlas, membre a coaliției de guvernare sceptică în privința sprijinirii Ucrainei, a obținut aproximativ 53% din voturi.

Contracandidatul său, din partea opoziției pro-occidentale, Ivan Korčok, a obținut restul de doar 47%, după numărarea voturilor din turul al doilea al alegerilor prezidențiale, transmite Agenția France Presse (AFP).

Candidatul coaliției de stânga, care îl susține la putere pe premierul pro-rus, Roberto Fico, se clasase pe locul al doilea în primul tur al prezidențialelor, după Korčok, dar prezența mare la vot din turul doi s-a dovedit favorabilă lui.

Prezența la turul al doilea al alegerilor prezidențiale, organizate sâmbătă, a fost de aproximativ 60%.

„Este o mare satisfacție”, a declarat Peter Pellegrini la Bratislava, afirmând că „se va asigura că Slovacia rămâne de partea păcii și nu de partea războiului”, conform AFP.

Contracandidatul său, Ivan Korčok, s-a declarat dezamăgit de rezultatul alegerilor, dar a transmis că respectă deznodământul.

Înaintea turului al doilea al prezidențiale, Pellegrini a spus că pledează pentru discuții de pace cu Rusia, în timp ce Korčok a susținut că nu crede că Ucraina ar trebui să renunțe la teritorii pentru a obține pacea.

Invazia Rusiei în Ucraina a devenit un subiect de campanie, în condițiile în care actualul premier a câștigat alegerile parlamentare din septembrie 2023 cu un discurs sceptic la adresa Ucrainei, punând sub semnul întrebării suveranitatea țării vecine, și a cerut pacea cu Rusia.

Guvernul slovac include partidul populist de stânga Smer al premierului Robert Fico, formațiunea de stânga Hlas a lui Pellegrini, dar și formațiunea ultranaționalistă, de dreapta, SNS, și nu a mai continuat sprijinirea militară a Ucrainei în războiul declanșat de Rusia împotriva sa.

Între premierul Robert Fico și contracandidatul lui Pellegrini, Ivan Korčok, au existat de altfel „contre” pe parcursul campaniei, legate de tema războiului.

Korčok a spus, după ce înfrângerea sa a devenit evidentă, că speră că „Peter Pellegrini va fi independent și va acționa conform propriilor convingeri și fără ordine.”

În discursul de dinaintea aflării rezultatelor, Pellegrini a transmis că alegerile nu au fost despre politica externă viitoare a Slovaciei, menționând că „vom continua să fim un membru puternic al Uniunii Europene și al NATO”.

Peter Pellegrini a fost premier al Slovaciei între 2018-2020, după demisia forțată de la acea vreme a primului-ministru Robert Fico, revenit ulterior la putere, în urma unui scandal și proteste, după moartea jurnalistului de investigații, Jan Kuciak, și a logodnicei sale.

Jurnalistul investiga posibile legături între mafia italiană și partidul Smer.

Peter Pellegrini va depune jurământul pentru funcția de președinte în 15 iunie și îi va urma în funcție președintei pro-occidentale din prezent, Zuzana Čaputová.

• Te-ar putea interesa și: „Cumsecădenia obosită”: Čaputová nu mai are puteri să candideze la un nou mandat

Puterea președintelui în Slovacia este una relativ limitată, puterile executive aparținând premierului.

Președintele numește premierul, după alegerile parlamentare, are puterea de a ratifica tratate internaționale, își poate exprima dreptul de veto cu privire la legi ale Parlamentului - deși acest veto poate fi întors de Parlament prin majoritate simplă, remarcă The Guardian - numește judecătorii Curții Constituționale, for unde poate ataca legi.

Este totodată și președinte al forțelor armate și poate emite decrete de grațiere.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

Fragmentele au fost găsite la aproximativ 500 de metri de linia frontierei moldo-ucrainene.

Potrivit autorităților, resturile de dronă sunt analizate de specialiști care nu au constatat deocamdată riscuri. Accesul în zona unde s-au găsit resturile dronei a fost restricționat.

De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, pe teritoriul R. Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, au avut loc peste 15 incidente:

• căderi de fragmente de rachete și drone;
• violări ale spațiului aerian de către rachete rusești;
• atacuri asupra obiectelor de infrastructură sau militare în regiunea transnistreană;
• schimb de focuri pe segmentul transnistrean a frontierei moldo-ucrainene.