Într-o postare pe Facebook, LGBT Asylum Support a scris că răspunsul negativ la cererea de azil ar fi putut fi un factor care a contribuit la sinucidere.
Angelica Frolov, coordonatoare de programe la Genderdoc-M, principala organizație moldoveană care apără drepturile comunității LGBT+, a spus Europei Libere că tânăra s-a adresat anterior după ajutor, primind inclusiv cazare temporară la Chișinău.
Frolov susține că fata a reușit să fugă din regiunea transnistreană, unde a fost hărțuită și amenințată cu inițierea unui dosar penal pentru că nu voia să facă armata. Tânăra începuse tranziția, dar îi era imposibil să-și schimbe actele.
Odată ajunsă pe malul drept, a pornit procedura de obținere a pașaportului moldovenesc și și-a căutat de lucru, dar nu reușit să se angajeze. Cu aproximativ 2 ani în urmă, a plecat în Olanda, unde a încercat, fără succes, să obțină azil.
Ea urma să fie deportată în R. Moldova în ianuarie, când ar fi împlinit 22 de ani.
Pe 25 decembrie, de Crăciun, Katia s-a sinucis, aflându-se în tabăra de refugiați din orașul olandez Heerlen.
Ambasada Republicii Moldova în Regatul Țărilor de Jos a declarat Europei Libere că tânăra deținea cetățenia Republicii Moldova, dar nu s-a adresat niciodată după ajutor.
„În ceea ce privește decesul, Ambasada a fost informată de către un colaborator al Agenției Naționale pentru solicitanții de azil, în scopul identificării rudelor defunctului și acordarea asistenței necesare”, se arată în răspunsul oferit de ambasadă Europei Libere.
Potrivit Angelicăi Frolov, tânăra va fi înmormântată în Olanda, pentru că nu are rude care ar putea să se ocupe de repatriere. Fata a fost crescută de o bunică, părinții săi au decedat când era mică.
ONG-ul care a anunțat despre decesul tinerei din R. Moldova trage un semnal de alarmă, subliniind că acesta este al patrulea caz de suicid printre refugiații LGBT+ din Olanda - „o tendință îngrijorătoare”.
