Experții salută diversificarea ofertelor, dar atenționează că anumite programe educaționale ar putea duce la supraîncărcarea emoțională a copiilor.
Ilinca Stânca din Chișinău a ales să-și dea fiica la o grădiniță privată acum 2 ani, în perioada pandemiei, întrucât se temea că, în instituția de stat pe care o frecventa anterior, copilul s-ar fi putut infecta cu COVID.
„La privat, erau puțini copii în grupă și riscul era mic, pe când în grădinița de stat era greu cu programul. Ba lucrau peste o săptămână, ba - doar până la ora 15:00. Apoi, copilul s-a obișnuit. Și chiar dacă e scump, mai ales acum ca s-a majorat taxa, am ales să nu economisim pe confortul și armonia copilului”, a povestit Europei Libere mămica.
Plusuri sunt multe: puțini copii în grupă, transparență...
Familia Stânca plătește lunar 6.000 de lei pentru grădinița pe care fiica lor o frecventează de luni până vineri, până la ora 16:00. „Plusuri sunt multe: puțini copii în grupă, transparență, multe poze și video în fiecare zi. Sunt activități faine, ca robotica, desenul, șahul și, cel mai important, indiferent de anotimp și condiții meteo, ei petrec mult timp afară”, a explicat femeia.
Și Alexandrina Jardan a ales să-și dea cei doi copii, în vârstă de 2 și 4 ani, la o grădiniță privată din Chișinău, pentru care achită, în total, 800 de euro lunar.
„Pentru vârsta când copiii abia ies din zona lor de confort de casă, am ținut neapărat să se afle într-un mediu cu mai puțini copii și mai mulți educatori. În grupa de creșă unde mergea Bogdan inițial și ulterior Răzvan, sunt trei doamne care îi îngrijesc, plus administratoarea, care e foarte implicată”, își motivează ea alegerea.
Femeia apreciază și activitățile pe care le practică la grădiniță copiii: au ore de engleză, fac sport, ceramică, dansuri, muzică, grădinărit și astrologie. „Dacă studiază cosmosul, merg în vizită la Planetarium. Dacă e toamnă, ies la cules mere sau struguri. Dacă învață despre animale, merg la fermă. Și tot așa”, precizează mămica.
Ofertă bogată de activități, la privat
Specialiștii spun că numărul instituțiilor private crește odată cu diversificarea categoriilor sociale și a veniturile acestora.
„În funcție de veniturile disponibile, preferințele și cerințele părinților tot se diversifică. Apar categorii de părinți care pot să-și permită servicii educaționale de alternativă”, a spus Europei Libere expertul în educație Anatol Gremalschi.
El este de părere că în schimbarea metodelor de educație există și „factorul de modă”. „Mulți părinți se mândresc cu faptul că copiii lor sunt educați nu ca toți, în baza acelorași standarde, dar în baza unor abordări mai la modă”, a precizat Gremalschi.
Pentru a-și atrage clienții, grădinițele private oferă activități educaționale de alternativă celor din instituțiile preșcolare de stat, de la lecții de engleză până la înot, șah, teatru, dans sau grădinărit.
Una dintre acestea, de exemplu, este cu predare în limba engleză. Concepută inițial pentru copiii cetățenilor străini veniți în R. Moldova, instituția a devenit apoi atractivă și pentru locuitorii din Chișinău. Părinții achită lunar circa 500 de euro, iar orele suplimentare, la fel, se plătesc.
O altă grădiniță privată din Chișinău, deschisă în acest an, a fost construită de la zero în stil scandinav. Pe site-ul instituției se menționează că aceasta are bazin și o grădină pe acoperiș, unde copiii pot cultiva diverse legume și fructe, iar meniul este creat de un medic nutriționist. Taxa de înscriere aici pornește de la 650 de euro lunar, aproximativ 13.000 de lei. Programul educațional este inspirat din sistemul finlandez, doar că educatorii sunt din R. Moldova.
„Studiile au demonstrat că o educație în stil scandinav îi face pe oameni mai fericiți, pentru că în procesul instructiv-educativ se pune accent pe valori, în timp ce în Moldova se pune mai mult accent pe cunoștințe”, a spus Europei Libere administratoarea grădiniței, Olga Cernei.
„Nu știu să țină creionașul și lingurița în mână”
Directorii grădinițelor de stat recunosc că nu pot face față concurenței, în condițiile în care grupele sunt supra aglomerate, iar numărul de angajați este insuficient, lipsa locurilor disponibile fiind un alt motiv din care părinții își dau copiii la privat. Sunt, însă, și cazuri când mișcarea are loc în sens invers.
„La noi vin copii din grădinițe private și sunt cu mult mai slab pregătiți decât cei din instituțiile de stat. Nu știu elementar să țină creionașul sau lingurița corect în mână. Nu sunt deloc pregătiți pentru grădiniță și muncim foarte mult cu ei”, a declarat Europei Libere directoarea grădiniței Nr. 57 „Albăstrița” din sectorul Râșcani al capitalei, Raisa Siminoi.
Managera spune că fiecare instituție preșcolară își stabilește programul de activitate, iar grădinița pe care o conduce s-a axat pe educația fizică, educația pentru sănătate și literatura artistică.
E de dorit să nu-i școlarizăm în grădiniță, dar să punem accent pe activități de joacă...
„Copii sunt foarte mulțumiți, le place, vin binedispuși. Învață culorile, figurile geometrice, să numere, să se orienteze în spațiu și în timp. Acestea sunt lucruri elementare pe care ar trebuie să le știe copiii de grădiniță. Nu îi învățăm să scrie, doar elemente ale scrisului. E de dorit să nu-i școlarizăm în grădiniță, dar să punem accent pe activități de joacă”, a explicat Raisa Siminoi.
„Câte limbi străine poate studia un copil mic și de la ce vârstă?”
Potrivit Ministerului Educației, oficial, în R. Moldova sunt înregistrate 14 grădinițe private, 13 dintre care se află în Chișinău și una - la Bălți. În același timp, Direcția Educație a municipiului Chișinău nu are niciun control asupra grădinițelor private din capitală, întrucât învățământul preșcolar nu este obligatoriu în R. Moldova, iar Codul Educației nu-i oferă aceste împuterniciri.
Nu deținem o informație foarte clară despre câte instituții preșcolare private, nu sunt verificate de noi...
„Nu deținem o informație foarte clară despre câte instituții preșcolare private sunt în municipiul Chișinău. Nici programele care sunt implementate în aceste instituții preșcolare nu sunt verificate de noi, fiindcă acreditarea se face de către Ministerul Educației și organele coordonate de minister”, a declarat Europei Libere șeful Direcției Educație Chișinău, Andrei Pavaloi.
Responsabilul afirmă că învățământul preșcolar urmează să fie reorganizat, inclusiv să fie adăugate anumite activități extra curriculare, cum ar fi studierea artei.
„Noi trebuie, însă să înțelegem un lucru: instituțiile preșcolare sunt instituții în care se învață, dar, în același timp, în care se educă. Supraîncărcarea emoțională și intelectuală nu este un lucru benefic copilului și despre acest fapt ne vorbesc psihologii. De cele mai multe ori, în instituțiile private această încărcătură este foarte mare și îi epuizează pe copii”, susține Andrei Pavaloi.
Expertul în educație Anatol Gremalschi atrage atenția că în R. Moldova nu sunt studii care ar arăta eficacitatea și utilitatea inovațiilor implementate în instituțiile de educație timpurie.
„De exemplu, câte limbi străine poate studia un copil mic și de la ce vârstă? Nu avem date pedagogice exacte, avem mai mult atitudini și opinii aparținând părinților sau cadrelor didactice care vor să fie originale. Dacă un copil încă nu vorbește bine limba maternă, trebuie să învețe în paralel și altă limbă sau nu?”, exemplifică expertul.
Specialistul recomandă părinților să manifeste o anumită precauție la inovațiile propuse, fiindcă unele pot fi promovate mai mult din interes comercial. El spune că într-o societate democratică trebuie salutată diversitatea ofertelor, inclusiv din domeniul educației, atâta timp cât acestea nu dăunează copiilor.
„Important e ca noutățile care vin în educație în general și în educația timpurie în special să fie aprobate de teoria și practica pedagogică”, conchide Anatol Gremalschi.
