Întrupările în culturi și credințe
Nenumărate, întrupările Taurului – celest sau teluric – în diferite culturi și credințe, din Antichitate până-n zilele noastre: zeul vedic Indra, expresie a forței dogoritoare și fertilizatoare, legată de complexul simbolic al fecundității (în limba acadiană, a rupe cornul înseamnă a frânge puterea); zeul indic Shiva călărind taurul Nandi, întruchipare a energiei sexuale, pe care reușește s-o domină dându-i astfel o dimensiune spirituală; temelie a lumii manifestate, din centrul fix al acesteia, taurul Vrishabha pune în mișcare roata cosmică; luând locul taurului vedic, în legenda lui Buddha, se spune că taurul își scoate câte o copită din pământ la capătul fiecăreia dintre cele patru vârste ale omenirii – când și le va scoate pe toate patru, temeliile lumii se vor nărui; în tradiția greacă, Zeus ia înfățișarea unui taur alb ca neaua, ca s-o seducă pe Europa, iar aceasta se lasă răpită și dusă (pe sus, în zbor!) în Creta, unde va da naștere la trei copii; și tot în mitologia greacă, taurul consacrat zeului mării și furtunilor Poseidon, dar și taurul zeului virilității fecunde Dionysos, simbolizând dezlănțuirea violenței; „animal mândru și neîmblânzit” pentru Hesiod; întruchipare a forțelor htonice, la popoarele turco-tătare, taurul ține pământul în spinare sau între coarne; divinitate lunară mediteraneeană și orientală, zeul lunar Osiris e reprezentat, la egipteni, printr-un taur stelar; la fel, zeul lunar mesopotamian Sin apare în chip de taur; cultul lui Mithra, de origine iraniană, se întemeiază pe jertfirea taurului primordial, cea dintâi viețuitoare zămislită de Ahura-Mazda – după ce l-a îmblânzit și l-a adus în sălașul său, Mithra îl sacrifică din porunca soarelui, și astfel din sângele, măduva și sămânța acestuia iau naștere planetele și animalele; în China antică, taurul este geniul vântului semănând dezordine în univers – abia îmblânzit, va fi asociat cultelor agrare, în chip de bou domestic; nu în ultimul rând, taurul de pe Walt Street, din inima New Yorkului, simbolizând puterea financiară a Lumii Noi – dintre toate aceste (și multe altele!) reprezentări simbolice, cea a taurilor cu copite de bronz ai lui Hefaistos, pe care tânărul Iason reușește să-i pună în jug, și astfel câștigă lâna de aur, ne apropie cel mai mult de opera sculptorului moldovean Ioan Grecu (n. 1968, s. Recea, Râșcani), Taurul din noi cu două inimi, în ideea că abia îmblânzită pornirea animalică din noi (în termenii lui Jung, sacrificarea taurului reprezintă dorința omului de viață spirituală), am putea accede la ceea ce s-ar numi desăvârșire.
Etapele facerii Taurului... lui Ioan Grecu
Întâmplarea – fericită pentru mine! – face că am putut urmări îndeaproape toate etapele facerii Taurului... lui Ioan Grecu, de la prima schiță în creion, la modelul în miniatură din ceară roșie, apoi puțin mărit (în comparație cu versiunea finală) din ghips, peste alte câteva săptămâni în mărime naturală, dar tot din ghips, pentru ca în cele din urmă să văd cum se toarnă în bronz, bucată cu bucată, iar pe final cum se sudează cele 45 de părți componente, cum i se aplică patina, cum se șlefuiește triunghiul lucios (una din cele două inimi), iar în cele din urmă, și cum este dezvelit, sâmbătă, 30 octombrie, în fața complexului arhitectural Toro Center de la Telecentru, și el abia inaugurat.
Din ziua conceperii monumentului și până la dezvelire, au trecut doi ani bătuți pe muchie, răstimp în care am avut numeroase discuții cu sculptorul moldovean (absolvent al Academiei de Arte Vizuale de la Cluj-Napoca; amintesc aici de răspunsul dânsului la ancheta noastră Maeștri și Ucenici), așa că mi-a revenit onoarea să compun legenda Taurul din noi cu două inimi, ceea ce am și făcut cu dragă inimă.
Din numeroasele imagini ce surprind etapele facerii Taurului..., vă propun câteva – de la prima înfățișare la dezvelirea propriu-zisă, spre a vă face părtași la destinul unei opere de artă ce plasează Chișinăul în rândul marilor capitale ale lumii, având fiecare Taurul său.
Legenda
De la Zeus luând înfățișarea unui Taur, pentru a o răpi pe frumoasa Europa, în mitologia greacă, la Bourul din stema Moldovei medievale, fără a uita însă de taurul de pe Walt Street, din inima New Yorkului, simbolizând puterea financiară a Lumii Noi – dintre toate aceste (și multe altele!) reprezentări simbolice, cea a taurilor cu copite de bronz ai lui Hefaistos, pe care tânărul Iason reușește să-i pună în jug, și astfel să câștige lâna de aur, ne apropie cel mai mult de opera sculptorului moldovean Ioan Grecu, Taurul din noi cu două inimi, în ideea că abia îmblânzită pornirea animalică din noi (în termenii lui Jung, sacrificarea taurului reprezintă dorința omului de viață spirituală), putem accede la desăvârșire, ca individ și ca neam.
Taurul și Moldova
Cât despre neamul moldovenilor – în mod tradițional, stema principatului Moldova e reprezentată prin capul de bour (Bos taurus) privit frontal, reprezentând puterea. Steaua plasată între coarnele bourului, cu un trandafir heraldic în stânga simbolizând credința, și în dreapta cu luna, în faza de crai-nou, simbolizând renașterea, completează imaginea. Cea mai veche pecete domnească purtând stema Moldovei datează din 1377, și atârnă pe un document semnat de Petru Mușat. Aceeași imagine a bourului o regăsim și pe pecețile și sigiliile lui Alexandru cel Bun, și pe cele ale lui Ștefan cel Mare. Cum capul de bour se regăsește și pe actuala stemă a României, se cheamă că cele două inimi ale Taurului... lui Ioan Grecu bat la unison pentru cele două state românești. La unison cu inima Europei!
