Deputații puterii de la Chișinău au aprobat săptămâna trecută în primă lectură o propunere de restrângere a aplicării măsurii de arest preventiv. Inițiatorii schimbării – deputați din PD – spun că ea ar încununa eforturi mai îndelungate, cerute de apărătorii drepturilor omului, care s-au plâns că în Moldova oamenii ajung prea u după gratii pe durata cercetarii penale. Criticii puterii cred însă că explicația ar fi alta, dictată de interese de circumstanță ale guvernării PDM.
Propunerea a fost aprobată în primă lectură la doar două zile după înregistrarea oficiala a acesteia.
Unul dintre autori, democratul Sergiu Sîrbu, explică rapiditatea cu care propunerea a ajuns în dezbateri plenare prin nevoia de a corecta în regim de urgenţă câteva „greșeli de redactare” ce s-ar fi strecurat în iulie.
Atunci, printr-o modificare a aceluiași articol din Codul de procedură penală, au fost introduse patru condiții suplimentare în care arestul preventiv nu poate fi aplicat.
„A apărut o mare problemă la aplicarea în practică şi la interpretarea greşită din partea organelor de urmările penală şi a instanţelor de judecată”, ne-a explicat Sergiu Sîrbu.
Modificările operate în iulie, la care deputații au revenit acum cu iuțeală exemplară, derivau din conceptul de decriminalizare a mediului de afaceri.
Acele modificări condiționează arestul preventiv, şi ar trebui aparent să excludă reţinerea de-a valma a bănuiţilor pe durata cercetării, au fost criticate de câţiva avocați şi experți din domeniu. Modificările au şi fost contestate la Curtea Constituțională pe motiv că în fapt condiționează scutirea de arest preventiv, între altele, cu recunoașterea vinei, ceea ce contravine principiului prezumției nevinovăției.
Această condiționare nu este exclusă însă prin rectificările propuse de deputaţii democraţi şi care ar trebui să fie votate în lectura a doua săptămâna aceasta.
Ceea ce propun nou democraţii este cumularea celor patru condiţii existente şi acum în legislaţie.
Ceea ce ar înseamnă că arestul preventiv nu se va aplica dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: inculpatul îşi recunoaşte vina, infracţiunea a fost săvârșită fără violență, nu a prejudiciat sănătatea sau viaţa victimei şi dacă infracțiunea nu a fost săvârșită de un grup criminal organizat.
Mai mulţi jurişti constată că proiectul propus de democrați, în fond, nu schimbă mare lucru, e o modificare „cosmetică”, dar care poate face inutile sesizările deja existente la Curtea Constituţională şi prin urmare să amâne un verdict ce ar confirma că condiția cumulativă pentru neaplicarea arestului recunoașterea faptei este o încălcare a constituţiei, dar şi Convenţiei europeane a drepturilor omului.
Preşedintele Centrului de resurse juridice, Vladislav Gribincea spune că aresturile preventive sunt aplicate abuziv nu pentru că legea e proastă, ci pentru că judecătorii şi procurorii nu o respectă. Iar modificările propuse nu vin să soluţioneze această problemă, ci dimpotrivă să o agraveze. Iată câteva din argumentele lui Gribincea:
„Această lege de fapt interzice parţial arestarea persoanelor care trebuie arestate. De exemplu, un funcţionar public a luat mită şi recunoaşte că a luat mită, potrivit acestei prevederi el nu poate fi arestat. Între timp el influenţează subalternii săi ca să nu dea declaraţii împotriva lui. În astfel de circumstanţe el trebuie arestat pentru că influenţează urmărirea penală. Norma asta propusă interzice arestarea chiar dacă el influenţează martorii, chiar dacă persoana respectivă are intenţii să părăsească ţara. Îl prinzi la hotar cu Ucraina şi nu-l poţi aresta conform acestei norme ceea ce este un non sens. Problema este nu în lege. Problema este de ce judecătorii şi procurorii solicită şi dau aresturi cu nemiluita. Şi asta nu e din cauza legii. E din cauza că judecătorii se tem de procurori, iar procurorii de politicieni.”
Proiectul promovat de grup de deputaţi ai puterii a fost criticat joia trecută de opoziţia parlamentară.
Liberal-democratul Vadim Pistrinciuc a afirmat că prin aceste condiţii cumulative se exercită justiţia represivă prin fabricarea de dosare şi obligarea recunoașterii vinei pentru a scăpa de arest preventiv:
„Arestul preventiv este folosit pentru a face aceste dosare ca omul să recunoască. Asta e toată chestia.”
Iar socialistul Adrian Lebedischi a afirmat că e o normă legală cu dedicaţie deoarece, crede deputatul, e o nouă încercare de-al proteja pe controversatul primar de Orhei, Ilan Shor, condamnat în dosarul fraudei bancare:
„Dvs. de fapt daţi temei ca Șor să nu fie închis dacă se întâmplă ceva acum, şi el va fi arestat de către Curtea de Apel, nu aveţi cum să-l închideţi pe dânsul, pentru că expres excludeţi doar dacă el l-a omorât pe cineva, dacă a aplicat violenţa fizică şi dacă nu a recunoscut vina. Există pericolul eminent că el va evada din ţară eventual prin Transnistria.”
Autorii proiectului, democraţii Sergiu Sîrbu, Raisa Apolschi şi Igor Vremea au respins toate criticile invocând că nu propun altceva decât o precizare cât mai limpede a legislaţiei pentru ca normele să fie puse în aplicare corect şi să fie descurajată practica de aplicare abuzivă şi neîntemeiată a arestului preventiv devenind o măsură cu adevărat excepţională, cum spune legea.
